PDFMa simt pierdut printre valurile existentei mele. As vrea sa fiu stanca de care ele se izbesc, iar apoi se pierd in departare. Gandurile imi sunt tot mai grele si ma trag spre fundul marii pentru a-mi petrece viata in negura. Sunt din ce in ce mai rece, dar simt cum pulsul inimii imi bate haotic si rauri de foc imi curg prin vene. As vrea sa-mi sting sentimentele in mare, dar ele continua sa iasa din apa si sa rasara in ochii mei ca niste stele arzatoare. Si apoi…apoi mai e si ea…Cea care m-a vrajit de prima data cand am vazut-o. Dansa gratios cu miscari fluide si cu chipul ei alb ce-mi amintea de valurile inspumate pe care am trait. Dar asemeni apei mi s-a scurs printre degete. Nu a fost niciodata a mea pentru ca aprtinea deja altcuiva. Am vrut sa-mi gasesc un loc in inima ei, dar portile ei erau inchise. Am crezut ca daca nu-i pot avea inima o sa ma multumesc cu trupul ei insa nu faceam decat sa ma mint singur. Iar acum ca am pierdut chiar si asta nu imi doresc decat razbunare.
Lacrimile infrangerii mi s-au impregnat adanc in suflet iar durerea mi le-a topit si ascute taisul razbunarii. Vreau doar sa ma razbun pe cel care mi-a luat totul. Desi mi-a fost candva prieten acum n-as ezita sa-l ucid. SI totusi nu mai stiu de ce fac asta…Ma simt pierdut printre valurile existentei mele. Vreau doar sa ma razbun pe soarta pentru destinul meu crud, iar asta ma face sa-i ranesc pe cei la care tin. Simt ca am pierdut totul, dar o mai am pe ea…cea care mi-a fost mereu alaturi…cea care m-a adus pe aceste meleaguri…cea care m-a invatat sa am sufletul liber asemeni ei…doar ea „marea”.
Desi a dus o viata de pirat, Yeom-moon a invatat ce inseamna sa tii la cineva si sa incerci sa-l protejezi. Din nefericire destinul nu i-a rezervat lucruri bune si l-a facut sa sufere. L-a facut s-o piarda pe cea pe care o iubea, desi asemeni marii nu-i aprtinea, iar acest lucru l-a determinat sa uite cine e cu adevarat si sa caute razbunare doar pentru a-si umple golul din inima. Nu cred ca a vrut sa faca rau cuiva ci doar a vrut sa nu mai fie singur, dar sufletul sau liber l-a purtat acolo unde vantul nu batea pentru el, iar corabia a ramas pe loc pana ce durerea a scufundat-o.
Se incarca...
20/07/2011 la 10:07 pm
Buna deea, ca de obicei o recenzie frumoasa.Ai surprins si redat foarte frumos sufletul acestui pirat iesit din tipare. “Nu cred ca a vrut sa faca rau cuiva ci doar a vrut sa nu mai fie singur” frumos spus BRAVO. Felicitari.
20/07/2011 la 10:11 pm
:-(((!SUPERB!
20/07/2011 la 10:12 pm
DEEA,ÎŢI DAU O MIE DE VOTURI!
21/07/2011 la 7:49 am
Kamsahamnida! ma bucur ca va place! din pacate o sa va parasesc cateva zile fiindaca trebuie sa plec in vacanta dar o sa-mi fie foarte dor de voi toti! Va pup si va imbratisez si o sa citesc comentariile voastre cand ma intorc(sper sa fie pozitive:)) off..deja nu-mi inchipui cum pot sa stau fara voi si kf!
21/07/2011 la 12:30 pm
Foarte frumos, felicitări Deea, şi distracţie plăcută în vacanţă :)
21/07/2011 la 2:22 pm
O recenzie foarte frumoasa! Felicitari Deea!
21/07/2011 la 8:39 pm
Superb! Te pup Deea! Fighting!!! :X :X :X
21/07/2011 la 8:51 pm
felicitari pentru recenzie… vibranta… ;)
23/07/2011 la 1:44 pm
” Dansa gratios cu miscari fluide si cu chipul ei alb ce-mi amintea de valurile inspumate pe care am trait..” – iubesc imaginea aceasta! :*
Yeom Moon, in opinia mea, e singur, nemaipomenit de singur, orice ar face trebuie sa renunte la o parte din sufletul sau, sa-si calce pe inima, sentimente si sa sufere. Credeam intr-un timp ca n-ar trebui sa renunte la lupta lui pentru cucerirea inimii domnitei, dar acum sunt de parere ca ar trebui sa renunte la ea si poate asa ranile sufletesti i s-ar inchide.
Deea, i-ai surprins foarte bine trairile piratului nostru, adaugand multa poezie si expresivitate. Felicitari! Cam tarziu ce-i drept, dar iti urez si eu o vacanta placuta. La toamna cand o sa vin pe la liceu, in vizita, poate o sa ne vedem.
23/07/2011 la 9:56 pm
” Ma simt pierdut printre valurile existentei mele. As vrea sa fiu stanca de care ele se izbesc, iar apoi se pierd in departare. Gandurile imi sunt tot mai grele si ma trag spre fundul marii pentru a-mi petrece viata in negura. Sunt din ce in ce mai rece, dar simt cum pulsul inimii imi bate haotic si rauri de foc imi curg prin vene. As vrea sa-mi sting sentimentele in mare, dar ele continua sa iasa din apa si sa rasara in ochii mei ca niste stele arzatoare. Si apoi…apoi mai e si ea…”
- Oh, cat de minunat! Sunt acasa, venita, pe weekend, maine ma intorc pe santier, si acum am avut ocazia sa citesc in intregime recenzia. Nu am cuvinte! Deea, magistral. Inceputul este de-a dreptul magnific…Ai transmis prin cuvinte exact ce simt… :*
24/07/2011 la 8:00 pm
Frumos in cateva vorbe mestesugite ai prins esenta personajului!
01/08/2011 la 11:59 am
kamsa! ma bucur ca va place! abia acum m-am intors din vacanta si pot sa va multumesc pt. comentarii!^_^