de Celine_blue
Se spune că arta este una dintre minunile sufletului din care face parte şi pictura…
Spiritul şi viziunea artistică nu o poate avea oricine ci trebuie să fie înzestrat cu acestea de la divinitate, unii se nasc cu ele alţii o dobândesc pe parcurs. Artista Lee Me Kyeoung este una dintre acei oameni cu spirit artistic profund şi are puterea de a vedea frumuseţea artistică acolo unde oamenii obişnuiţi nu o pot vedea.
Lee Me Kyeoung (이경미) s-a născut în Seul 1973, a urmat studiile în cadrul Universităţii Hankuk, ramura Limbi Străine, secţiunea Limba Rusă, şi ale Universităţii Korea National Univercity la ramura Film, TV şi Multimedia secţiunea Cinematografie (absolvind în 2004) devenind regizor şi scenarist. Când îşi alege temele pe care vrea să le aşeze în propriul stil pe pânză artista renunţă la peisajele răpitoare din ţara natală şi vede frumuseţea unor locuri care în mod obişnuit oamenii le văd ca fiind banale şi absolut cotidiene.
O atracţie deosebită pe care artista o are este pentru magazinele de dimensiuni mici, de la colţurile străzilor, “aprozarele”, pe care artista le urmăreşte de 2 decenii şi care spune ea, sunt pe cale de dispariţie pierzând teren în faţa modernismului.
În urmă cu 20 de ani Me Kyeoung a început o călătorie în ţară pentru a culege de la fiecare astfel de magazin atât frumuseţea cât şi povestea artistică a fiecăruia. După trecerea timpului ea a putut observa nu numai că vremea acestor magazine e pe cale să apună dar aspectul lor se schimbă adaptându-se schimbărilor din împrejurimi fiind şi ele parte din Coreea modernă.
Aceasta ne spune că în copilăria ei aceste aprozare în viziunea ochilor săi de artist erau nişte bijuterii cu o frumuseţe aparte fapt ce a determinat-o să creeze o mini serie de tablouri toate având aceeaşi tema:”APROZARELE”.
Ea îşi aminteşte cu drag că a avut o copilărie fericită şi povesteşte că “Nu au existat în acele vremuri multe lucruri cu care mă puteam juca ca în vremurile de acum, dar au existat momente în care eram extrem de fericită să am o monedă în palme şi să alerg la un magazin şi să stau cu prietenii adunaţi în faţa lui”.
Deci puteam observa că aceste “nestemate din ochii artistei Lee Me Kyeoung” au avut un rol extrem de important atât pentru copilăria artistei dar şi asupra mentalităţii ei pentru că iată la vârsta maturităţii ea a putut închina această miniserie de tablouri cu aprozare frumoasei amintiri din copilărie.
Pentru un turist străin aceste magazine fermecătoare de dimensiuni mici pot fi ceva banal, obişnuit chiar, dar ţinând cont de numărul extrem de mare al acestora (33 000 sunt astăzi presărate în toate oraşele Coreei de Sud) au ajuns să fie prin aspectul lor tradiţional parte integrantă a culturii coreene.
Privind atent la aceste ilustraţii fundalul folosit de ea este simplu, chiar alb, fapt ce denotă ca artista a folosit lumina zilei pentru a arăta frumuseţea lor, pentru a atrage atenţia asupra detaliilor evidente în fiecare scenă.
Ea vrea ca privitorii să vadă frumuseţea vitrinilor atrăgătoare şi distincte prin care se pot observa rafturile super încărcate, cutii mici stivuite cu fructe şi legume, mături, scaune, biciclete parcate, ghivece cu diverse plante şi flori.
În seria de schiţe de cerneală şi acrilice, Lee Me Kyeoung foloseşte o paletă de culori pastel tăcute şi cu o linie de lucru delicată pentru a transmite natura capricioasă a magazinelor locale adesea trecute cu vederea dar şi recursul subevaluat din punct de vedere al farmecului ciudat.
Ea acordă de asemenea o atenţie deosebită gustului aparent ales de fiecare proprietar de magazin în copaci, în preajma cărora putem observa chiar şi mici grădini prietenoase şi ale căror frunze verzi sunt îmbinate armonios cu flori roz pal, galben ca aurul, arămiu de toamnă şi chiar portocale coapte.
După toate aceste aspecte putem concluziona că aceste mici clădiri sunt mai mult decât nişte locuri simple, micile magazine locale având în mod categoric un loc special în inima acestui artist sud-coreean.
Surse: demilked.com, mymodernmet.com, leemk.com, artpeople.com, cutpastestudio.com, mixedsign.com, wikipedia.
04/06/2017 la 5:19 pm
foarte frumoase aceste mici magazine, zise aprozare, mi-au adus aminte ca si la noi au existat asemenea magazine, dar nu asezate in locuri izolate erau la parterul blocurilor sau langa mici magazine numite ,,alimentara,,
04/06/2017 la 8:07 pm
Imi plac foarte mult! Mai ales copacii langa magazine, au diferite forme si marimi, dar fiecare aduce un strop de ,,acasa”.