koreafilm

Strategiile soft power ale Coreei de Sud în lume

Written by koreafilm. Posted in Coreea azi, Coreea mea, Coreea mea, Despre noi, Evenimente, Evenimente & Proiecte, Noutati KF, Recenzii Koreafilm, Romania mea

Tagged: ,

poster

Published on iunie 16, 2014 with 2 comentarii

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială – Universitatea din Bucureşti, în colaborare cu Institutul de Sociologie al Academiei Române, alături de Asociaţia Interculturală Româno-Coreeană, dar şi de Centrul de Cercetare și Comunicare Media, a organizat conferinţa Strategiile soft power ale Coreei de Sud în lume, desfăşurată la București, în datele de 30-31 mai 2014.

La deschiderea oficială a lucrărilor acestei conferinţe internaţionale în prezidiu s-au aflat: domnul Consilier Oh Joong Keun din partea Ambasadei Republicii Coreea la Bucureşti, d-na Youngmi Kim (Directoarea Proiectului Global E – Şcoala de Studii coreene în Eurasia), iar din partea României dnele Mihaela Lambru, Ecaterina Balica (Institutul de Sociologie al Academiei Române) şi Dana Ivancea (Asociaţia Interculturală Româno-Coreeană).

Pentru cei care nu au putut să participe, dar și-ar fi dorit să fie prezenți, le punem la dispoziție, prin bunavoința prezentatorilor, rezumatele subiectelor abordate cu această ocazie:

Implicarea Coreei de Sud în Asia Centrală. Ce îi trebuie unei puteri medii pentru a juca Marele Joc?

Lucian-Ștefan Dumitrescu,cercetător, Ph.D.
Institutul de Sociologie – Academia Română

După evenimentele tragice din 11 septembrie 2001 din America, ritmul Marelui Joc a crescut atunci când Rusia și-a dat seama că prezența militară a SUA în Kirgizstan și Uzbekistan este mai degrabă subversivă pentru interesele Moscovei în Asia Centrală. Percepția elitei politice ruse a fost că în loc de a lupta împotriva extremismului islamic, Statele Unite mai degrabă s-au străduit să promoveze valorile democratice occidentale în unele din fostele republici sovietice, pe care Moscova intenționa să le țină sub influența sa pe termen lung. Deși a reușit cu succes să nu fie înglobată în agenda anti-occidentală a Rusiei, Chinei îi displăcea, de asemenea, eforturile Statelor Unite de a disemina democrația occidentală și modelele instituționale aferente în Asia Centrală.

Fără a accentua prea mult interacțiunile geopolitice dintre Statele Unite ale Americii, Federația Rusă și China, prezentarea aceasta descrie pe scurt interesele strategice ale acestor mari jucători din Asia Centrală. Din punct de vedere metodologic, se pune accent pe percepția elitelor politice, un element esențial pentru realismul neoclasic. A doua parte a prezentării se adresează intereselor strategice ale Coreei de Sud în Asia Centrală, dar mai ales asupra a ceea ce Coreea de Sud are de oferit, în scopul de a se implica în Marele Joc. Sunt suficiente capitalul abundent și tehnologia de ultimă oră din Coreea de Sud pentru a deveni un mare importator de petrol din Asia Centrală, astfel încât dependența ROK asupra importurilor de petrol iranian să scadă în mod semnificativ?

Coreea de Sud: influența sa regională

Veronica Dumitraşcu, cercetător, Ph.D.
Institutul de Sociologie – Academia Română

Ultimele evenimente au demonstrat influența Coreei de Sud în Asia Centrală și semnificația ei pentru marii actori de pe scena internațională. Coreea de Sud este un jucător major în Asia, iar parteneriatele si colaborările acesteia cu Statele Unite ale Americii, Japonia și Rusia o situează printre cele mai importante puteri din regiune. În același timp, Coreea de Sud are o mare importanță nu doar pentru vecinii săi (Japonia, China și Coreea de Nord), pentru regiunea Asiei Centrale sau pentru marile puteri (SUA, Rusia), dar chiar și pentru Europa. Nu putem neglija nici dorința acestei țări de a-și crește influența și importanța în întreaga lume. Creșterea economică a țărilor din Asia aduce în atenția întregii lumi Asia Centrală și de Nord-Est. Autoarea crede că Seul-ul va fi inclus în mai multe acorduri economice și politice și mai ales în aspecte privind diplomația culturală.

Performanța economică din Coreea de Sud, îmbunătățirea comerțului, investițiile străine și resursele sale dovedesc rolul asertiv al țării pe scena mondială.

În câțiva ani, așa cum mulți autori au subliniat, Coreea de Sud va deveni “cel mai mare punct de afaceri din lume” (Allison Hyatt, “Cheia pentru viitoarea creștere a Coreei de Sud “, 28 august 2011, www. Archdaily.com.). Nu se poate neglija nici termenul de “soft power”, exprimat de tradițiile sale, valorile culturale, telenovelele și muzica deja cunoscute în aproape toată Europa. Autoarea crede că succesul diplomatic al Coreei de Sud depinde de eficiența acesteia de a-și promova aceste elemente soft. Acesta este unul dintre cele mai importanți factori ce ar putea face vizibilă Coreea de Sud între puterile regionale. Lucrarea subliniază că soft power-ul ar putea reafirma dimensiunea socială a Coreea de Sud, recunoașterea și acceptarea drept putere regională a acesteia de către celelalte țări.

Coreea globală – strategii de soft power din Coreea de Sud și rolul cooperării pentru dezvoltare

Cornelia-Alexandra Lincan
Departamentul Studiilor Internaționale și a Integrării Europene –
Școala Națională a Științelor Politice și Administrației Publice, București

Elena-Adina Voicila,
Departamentul Studiilor Internaționale și a Integrării Europene –
Școala Națională a Științelor Politice și Administrației Publice, București

În ciuda limitărilor geopolitice și statutul prohibitiv de putere de mijloc, în ultimii câțiva ani Coreea de Sud a început să facă uz intensiv de strategiile soft power, în scopul de a îmbunătăți imaginea sa globală. Strategia sa se concentrează în principal pe diplomație culturală, dar, de asemenea, ia în considerare aspectele de contribuție internațională. Prin urmare, datorită experienței sale de dezvoltare de succes, țara încearcă să exporte modelul său, prin diverse politici de asistență pentru dezvoltare. Mai mult decât atât, ca un fost beneficiar de ajutor, Coreea adoptă aceleași mecanisme, folosite anterior de către foștii săi donatori, concentrându-se pe credite concesionale și ajutor legat.

În general, lucrarea investighează alocarea de ajutor și oferă clarificări asupra legăturii dintre strategia Coreea globală și a politicilor ODA. Astfel, studiul scoate în evidență deficiențele actualului model și pledează pentru ajutor necondiționat și o îmbunătățire vizibilă de alocare a granturilor. În plus, având în vedere înclinația regională puternică și evidenta contradicție cu obiectivele unei strategii globale, o ajustare în ceea ce privește distribuirea de fonduri pe baza de capital regional este, de asemenea, obligatorie. Prin urmare, Coreea de Sud poate sta ca o adevărată Coree globală pe arena internațională.

Către 2020: peninsula coreeană

Monica-Cătălina Muțu
Facultatea de Istorie – Universitatea București

Unul dintre obiectivele strategice ale politicii externe din Coreea de Sud pentru anul 2020 este stabilirea unei relații inter-coreeane prin “strategia de co-evoluție”, bazată pe o nouă paradigmă. Principiile acestei strategii sunt legate de existența sistemului militar, primul sistem nuclear de securitate, crearea unui sistem complex de pace pentru Peninsula Coreeană, modelele economice și sprijin sistematic către Coreea de Nord. Instrumentele care sunt necesare pentru a atinge aceste obiective sunt o diplomație înțeleaptă pe termen lung la nivel local, regional și global, inclusiv puterea de seducție a mass-mediei pentru a obține participarea voluntară. Această lucrare încearcă să arate relația inter-coreeană reflectată în Vantage Point Developments din revista North Korea Magazine, o publicație a Agenției de știri Yonhap.

Căsătoriile transnaționale dintre Coreea de Sud și Japonia: Cum afectează cultura populară partea intimă a celor două frontiere

Atsushi Takeda, profesor asistent, Ph.D.
Facultatea de Studii Internaționale – Universitatea Reitaku, Japonia

Boom-ul culturii coreene în Japonia din 2004, cunoscut sub numele de hanryu, a condus la un interes tot mai mare în procesul de învățare a limbii și culturii coreene, la călătorii în Coreea de Sud și la consumul de preparate din bucătăria coreeană. În plus față de acestea, dramele din Coreea de Sud în particular au creat o imagine atractivă a bărbaților coreeni pentru telespectatorii japonezi de sex feminin. În dramele din Coreea de Sud, personajele masculine sunt adesea descrise ca “prințul fermecător”, având trăsături precum sensibilitatea și auto – sacrificiul. Ei afișează loialitate, respect și fidelitate față de partenerul sau soția lor. Unii spectatori japonezi de sex feminin sunt încântați de astfel de imagini ale bărbaților sud-coreeni.

Această lucrare se ocupă cu modul în care este percepută imaginea personajelor principale masculine din dramele coreene în rândul femeilor japoneze. Aceștia tind să devină idealizați în imaginația telespectatorilor japonezi de sex feminin. În consecință, boom-ul de drame din Coreea de Sud a fost propice pentru reprezentarea pozitivă a bărbaților coreeni. Această reprezentare a fost asociată cu creșterea în popularitate a oamenilor din Coreea de Sud și creșterea numărului de căsătorii internaționale între femeile japoneze și bărbații coreeni. Deși au apărut multe cărți pe tema căsătoriei internaționale , nu au existat discuții despre rolul jucat de cultura populară. În această lucrare, autorul atrage atenția asupra efectului hanryu în romantismul internațional și căsătoria între femei și bărbați de naționalități diferite, centrată pe dramele sud-coreene. În acest sens, autorul aduce în prim-plan modul în care caracteristicile ideale ale personajelor principale masculine sunt prezentate în dramele sud-coreene selectate. Analiza oferă o explicație plauzibilă pentru admirația telespectatorilor japonezi de sex feminin pentru bărbații din Coreea de Sud și modul în care se ajunge la imaginarea dragostei și a căsătoriei cu aceștia.

Crearea imaginii de femeie independentă: sexualitate, agresiune și violență în muzica populară coreeană ca o strategie de promovare a produselor culturale

Vladislava Mazaná, profesor asistent
Departamentul de Studii Est-asiatice – Facultatea de Filozofie și Artă, Universitatea Charles, Cehia

Scopul acestei cercetări este de a analiza instrumentele și strategiile care sunt utilizate în muzica populară coreeană contemporană, în scopul de a aborda un public intern și internațional larg. Accentul este setat pe conceptul de femeie aparent emancipată, concept ce include spectacole sexualizate, comportament agresiv și violent ca instrumente pentru a-și exprima feminitatea, auto-conștientizarea și independența. Pe de o parte, sexualitatea și tendința Lolita în K-pop sunt un factor major pentru apariția unui nou fandom creat din tineri coreeni și integrarea generației mai în vârstă de sex masculin în cultura de masă populară. Pe de altă parte, imaginea de superioritate a sexului feminin are puterea de a atrage atenția femeilor din întreaga lume, femei care se luptă pentru drepturile și libertatea lor.

Din anul 2007 a avut loc o schimbare radicală în modul în care grupurile de fete adolescente sunt prezentate în videoclipuri muzicale și spectacole live. Aceasta schimbare presupune dansuri, gesturi și costume ce sunt din ce în ce mai sexualizate. De asemenea, au fost implementate diferite forme de violență față de bărbați, pornind de la umilire și vrăji voodoo până la lupte, violență fizică, tortură și chiar crime. Cu toate acestea, acest conținut destul de controversat are un impact pozitiv asupra consumului de produse culturale populare coreene.

Acest studiu se bazează pe rezultatele unei analize ample de videoclipuri muzicale K-pop care au fost produse din 2007 până în 2014. Conținutul general, imaginea de feminitate și sexualitate, violență, atitudini față de bărbați, limbajul corpului și mijloacele de comunicare nonverbale sunt analizate și interpretate. O privire de ansamblu statistică arată în ce măsură noul trend in K-pop este răspândit. De altă parte, pentru a înțelege această tendință mai cuprinzător au fost analizate versurile mai multor cântece interpretate de grupuri de fete, piese bazate pe topurile Mnet. Scopul a fost acela de a afla cuvintele cheie și combinațiile în care acestea sunt folosite pentru a sublinia emanciparea femeilor.

Puncte de vedere cu privire la un eveniment public – Reprezentare si / sau Re-prezentare?

Ana Maria Teodorescu, profesor asistent, Ph.D.
Facultatea de Litere – Universitatea București

Punctul de plecare al acestei prezentării a fost reprezentat de o tragedie ce a avut loc în Coreea-Sud în aprilie 2014, și anume accidentul ferryboat-ului Sewol. Cercetarea empirică a comparat două tipuri de reprezentări: primul în mass-media din România și al doilea, în ziarele din Coreea de Sud, pe edițiile online. Analiza de conținut pentru textele mass-media a evidențiat sursele, actorii și reprezentarea evenimentului comunicativ. În acest sens, opinia publică are reacții diferite în observațiile lor în funcție de țara subiect. Rezultatele analizei au ca scop principal de a identifica, analiza și evalua impactul atitudinilor autorităților.

Acțiunile politice și culturale din Coreea în mass-media

Bianca Mitu, profesor asistent, Ph.D.
Facultatea de Litere – Universitatea București

Prietenia politică și culturală dintre România și Coreea este subiectul multor dezbateri contemporane. Societatea coreeană a suferit mult și este încă în curs de schimbări sociale rapide și radicale. Prin urmare, este important pentru a studia dezvoltarea Coreei și a relațiilor internaționale emergente între Coreea și România într-un context global. În timp ce un corp tot mai mare de analiști s-a angajat cu această problemă, există o lipsă de cercetare empirică. Acest studiu își propune să analizeze relația dintre România și Coreea așa cum este prezentat de către mass-media din România.

Având în vedere rolul tot mai proeminent al mass-mediei în viața oamenilor și accesul liber la informație, scopul lucrării este acela de a afla principalele acțiuni politice coreene acoperite de mass-media din România. Prin angajarea unui sondaj important și a unui studiu calitativ asupra unui eșantion de cetățeni români, proiectul dorește să exploreze cunoștințele românilor cu privire la Coreea și de a descoperi atitudinea poporului român față de acțiunile politice și culturale coreene. Scopul general al cercetării efectuate pentru acest studiu este de a evalua materialul disponibil în mass-media din România și pentru a supraveghea cunoștințele și atitudinile față de Coreea și față de acțiunile politice și culturale din Coreea a participanților.

Categorii ale societății tradiționale în practica socială și instituțională modernă. Cazul României și al Coreei de Sud

Adela Şerban, Cercetător senior, Ph.D.
Institutul de Sociologie – Academia Română

În unele state ale lumii, procesul de construire a națiunii a absorbit o parte semnificativă a codurilor sociale și culturale de origine tradițională, integrându-le în arhitectura instituțională și practica socială actuală, în timp ce în altele a luat forma o discontinuitate puternică. Situate pe continente diferite și fiecare dintre ele făcănd obiectul unui anumit complex de influențe istorice și politice, România și Coreea de Sud au atât asemănări, cât și discrepanțe puternice.

Lucrarea aceasta prezintă o abordare comparativă cu privire la modul în caer s-au păstrat sau au dispărut alemente ale sistemului social tradițional în România și Coreea de Sud, cum ar fi aspecte legate de relațiile sociale, atât în familie și comunitate, ceremoniile și obiceiurile, cultura și educația, precum și acceptarea sistemelor moderne macro-organizaționale.

Conceptul de muzeu în aer liber: de la mediere a identității naționale la divertisment. Spațiile figurative ale Muzeului Țăranului din Seul (Coreea de Sud) și Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” din București (România)

Angelica Marinescu, cercetător, Ph.D.
CEREFREA – Universitatea București

Prezentarea se apropie de ritualul vizitei la muzeu printr-o perspectivă de comunicare ca formă de mediere culturală, având în vedere două muzee în aer liber: Muzeul țăranului din Seul, Coreea de Sud și Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” din București, România. Muzeul reprezintă o așa numită mise en forme a unui timp, spațiu și teme; văzut ca un spectacol, el are capacitatea de a crea o relație simbolică, pedagogică și experimentală cu publicul, dar este, de asemenea, o construcție semnificativă. Lucrarea actuală consideră vizita la muzeu ca un text, o narațiune în care interacționează locuri și lumea de referință. După cum explică H. Zipsane, “discuția despre muzee în aer liber, ca despre toate muzeele în general, se centrează pe noile lor roluri într-o perioadă post-naționalistă, rolul lor ideologic și politic nou” (2005). În cazul muzeului coreean, se discută despre regândirea relației dintre cultură și economie, în contextul globalizării, cultura fiind “privită nu doar ca artefacte culturale care contribuie potențial la turism și creștere economică, ci ca resursă socio-culturală integrală pentru transformarea economică care cultivă noi capacități și competențe pentru inovare și creativitate, în scopul de a spori structural economia națională la o treaptă superioară. “(Jung-Yup Lee, 2009).

Soft Power prin artă. Cazul tehnicii coreene a lacului

Ecaterina Balica, cercetător, Ph.D.
Institutul de Sociologie – Academia Română

Raluca Simion, cercetător, Ph.D.
Institutul de Sociologie – Academia Română

În ultimii ani, Coreea de Sud a reușit să demonstreze că este capabilă să se impună la nivel internațional ca o putere de mijloc din cauza strategiei soft adoptate. Conform studiului Soft Power Survey (Monocle, 2012), Coreea de Sud s-a clasat pe locul 11 în ierarhia Națiunilor datorită strategiei lor soft. Cum a reușit Coreea de Sud să dețină această poziție? Niels (2004) a identificat trei mari categorii de soft power: “cultura”, “valori politice”, și “proceduri”.

Studiul își propune să analizeze modul în care Coreea de Sud a fost capabilă să transforme o tehnică de artizanat tradițional, tehnica lacului coreean, într-un produs cultural exportat în întreaga lume. În prima parte a studiului, se revizuiesc informațiile disponibile cu privire la istoria și particularitățile acestei tehnici din zona Asiei (în special China și Japonia), în scopul de a evidenția caracteristicile tehnicii tradiționale a lacului coreean. A doua parte a studiului prezintă rezultatele analizei on-line realizate pentru acest studiu. Analiza are scopul de a surprinde modul în care tehnica lacului coreean a devenit celebră și a evidenția procesul de tranziție de la clasic la modern în această tehnică. Se analizează modul în care această artă este reflectată pe web (Google, Bing si portalul coreean de căutare Naver) și modul în care a fost prezentată pe Youtube.

Harta Hallyuwood și dolarii: campanii de turism coreean în SUA

Sherri L. Ter Molen, Doctorand și Thomas C. Rumble Fellow
Departamentul de Comunicare – Universitatea Wayne State, Detroit, Michigan, USA

Într-un articol turistic de pe CNN din aprilie 2012, un student la Universitatea din Washington a fost citat spunând că el și-a dorit să viziteze Coreea de Sud după ce a descoperit cultura coreeană prin intermediul muzicii pop a acestei țări, un gen cunoscut sub numele de K-pop. El nu este singur. Hallyu, un termen care cuprinde k-pop-ul și cultura tradițională coreeană, a făcut progrese semnificative în Statele Unite ale Americii. De fapt, chiar înainte ca hitul “Gangnam Style” al lui Psy să ajungă pe locul doi în topul Billboard Hot 100 în 2012, Hallyu își găsise deja o nișă în America, ceea ce a dus la primul tur de muzică coreeana tocmai în 2006. În această prezentare, autoarea se folosește de lucrări ale cercetătorilor Urry, Bulmer și Buchanan-Oliver pentru a discuta despre retorica vizuală de simboluri Hallyu încorporate în materialele publicitare și de marketing distribuite de către Organizația de Turism din Coreea (KTO) și Guvernul Metropolitan Seul. Se evaluează mediatizarea produselor culturale coreene și capacitatea acestora de a comunica simboluri specifice hallyu la care fanii americani atașează semnificații personale pe care le obțin prin propriul consum de clipuri video K-pop, drame de televiziune, filme și alte exporturi. Atunci când fanii întâlnesc aceleași simboluri în materialele publicitare de turism coreene, le găsesc familiare, crescând probabilitatea ca aceste campanii să fie de succes, astfel încât se sprijină planul guvernului coreean de a atinge obiectivul de a crește venitul turistic al țării la 30 miliarde dolari până în 2020.

Anti-Hallyu și naționalismul: redefinirea relațiilor coreeano-indoneziene

Suray Agung Nugroho, Doctorand
Universitatea Gadjah Mada – Indonesia & Universitatea Hankuk, Coreea de Sud

În condițiile în care Hallyu ia din ce în ce mai multă amploare în Indonezia, discursul anti-Hallyu pare a fi semnificativ invizibil atunci când vine vorba de articularea fenomenului în această țară. Astfel, analizând aparenta inexistență a protestului anti-Hallyu, această lucrare încearcă să evidențieze modul în care Hallyu a reconfigurat și redefinit relația dintre Coreea de Sud și Indonezia în ultimii ani, precum și modul în care cele două țări privesc naționalismul în contextul acestei mișcări.

Este o cunoaștere comună că, înainte de apariția valului coreean, relațiile politice, economice și sociale ale celor două țări au fost lipsite de orice element Hallyu. Totul s-a schimbat în momentul în care mișcarea Hallyu a devenit un act de sine stătător și chiar un fundament pentru relațiile bilaterale. Cu toate acestea, în ultimii ani au apărut din ce în ce mai multe voci îngrijorate din pricina adâncirii influenței coreene în Indonezia.

Autorul subliniează în această lucrare dezvoltarea recentă a Hallyu în Indonezia și, în același timp, existența anti-Hallyu în această țară, precum și modul în care cele două țări, în special cetățenii (netizens) își exprimă îngrijorarea lor cu privire la problema anti-Hallyu și naționalism. Pe baza dinamicii Hallyu și anti-Hallyu în Indonezia, relațiile bilaterale dintre cele două țări trebuie să fie redefinite. Într-o primă fază, este larg acceptată părerea că prezența Hallyu, în special prin K-Pop și K-Drama, nu a fost niciodată mai puternică în Indonezia. Numărul de concerte-K Pop desfășurate în Indonezia, precum și numărul de K-Drama difuzate în prezent pe posturile de televiziune în creștere. Însă, problemele legate de plagiat al dramelor coreene de către televiziunea indoneziană, precum și preocuparea legată de impactul fără precedent al hallyu asupra industriei populare locale au deschis calea pentru apariția acelor cetățeni ce se opun liberei circulații a culturii populare coreene în Indonezia.

Geografia Hallyu în Balcani și Europa Centrală

Valentina Marinescu, profesor, Ph.D.
Facultatea de Sociologie și Asistență Sociaă – Universitatea București

În România, vizibilitatea grupurilor de fani K-pop și K-TV a fost observată mai ales în ultimii patru ani și trebuie să fie evaluată în contextul general al grupurilor de fani români ai culturii din estul Asiei. Studii anterioare au arătat că “hibriditatea” (Jenkins 2004) și “globalismul” sunt principalele trăsături care explică succesul produselor culturale din Asia în România (Chan, Ma, 1996; Cho, 2005, Dator, Seo, 2004). Aceste informații explică, pe de o parte, influența acestui tip de produse populare de cultură asupra percepțiilor românilor și reprezentările despre cultura și societatea din Coreea de Sud. Ca atare, putem vorbi nu doar despre un singur public românesc, ci despre mai multe “publicuri” pentru Hallyu în România. Mișcarea Hallyu a fost evaluată de către români nu doar ca o “poartă” spre istoria și cultura din Coreea de Sud, dar, de asemenea, spre a învăța limba coreeană și a înțelege societatea din acea parte a lumii. Pe de altă parte, o similitudine a fost înregistrată în rândul produselor culturale asiatice (chinezești, coreene, japoneze), opuse produselor din alte spații geografice (în special din America de Nord și Europa de Vest).

Pornind de la concluziile existente cu privire la influența Hallyu în România, este evident că o analiză comparativă a impactului produselor culturale Hallyu asupra mai multor țări este o necesitate. Lucrarea va prezenta rezultatele preliminare ale studiului Research Grant realizat de Academia de Studii coreene în 2013 – 2014 (AKS-2013-R 71). Proiectul caută răspunsuri la trei întrebări de cercetare: (1) Care sunt nivelurile la care produsele culturii populare din Coreea de Sud sunt de răspândite în Balcani și Europa Centrală? (2) Care sunt principalele caracteristici ale consumatorilor (public/audiență) de produse culturale coreene din Balcani și Europa Centrală? (3) Putem vorbi despre începutul unui proces de asimilare a acestor produsele culturale în regiunea analizată, sau nu?

Dramele istorice sud-coreene, un produs de succes al Hallyu și impactul lor în România

Andreea Ioana Tudose
Departamentul de Studii Europene, Facultatea de Litere – Universitatea București

Dramele istorice sud-coreene reprezintă în prezent unul dintre cele mai populare produse audiovizuale apreciate de publicul român, o parte a unui fenomen de mare succes denumit Valul coreean sau mai pe scurt Hallyu. Primul contact al telespectatorilor români cu acest gen de program a fost inițiat prin difuzarea, în 2009 a seriei Giuvaierul palatului (Dae Jang Geum, 2003) pe principalul canal de televiziune românesc, TVR1. De atunci, canalul național de stat a continuat să opteze pentru difuzarea aceluiași tip de producții, încurajat fiind de marele număr de spectatori, ceea ce a dus la difuzarea a nu mai puțin de nouăsprezece drame coreene istorice. Această formulă de succes a fost preluată și de către canalul privat de cablu National TV, cu cel puțin șase producții difuzate până acum.

În această lucrare, autorul susține că serialele istorice coreene se diferențiază radical de serialele cu care telespectatorul a fost obișnuit până acum, cum ar fi soap-opere și derivații ale acestora, sau producțiile de televiziune create de scenariștii si regizorii noștri. Coreea de Sud a impus standarde foarte ridicate în televiziune, dramele periodice fiind, din acest punct de vedere, superioare altor serii de același gen. Prin urmare, această lucrare propune un punct de vedere argumentat pentru a sprijini ilustrativ un anumit grad de noutate a fenomenului Hallyu în România. Acesta ar putea fi un punct de plecare pentru extinderea studiului în alte regiuni sau țări în care dramele istorice coreene se bucură de un real succes.

Politici sud-coreene către Coreea de Nord

Florescu Corina Georgiana
Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană – Școala Națională de Studii Politice și Administrație Publică, București

De mulți ani între Coreea de Sud și Coreea de Nord există un conflict mocnit. Chiar în acest moment, Coreea de Nord desfășoară de exerciții militare în apropiere de granița de sud. De aici iminența unei acțiuni cu scopul de a opri într-un fel sau altul această tensiune. Una dintre metode principale folosite este diplomația, dar, în cazul în care aceasta nu funcționează, iar Coreea de Nord atacă Coreea de Sud, ar fi posibilă o intervenție militară. Președintele Obama a spus de curând că vor exista sancțiuni pentru Coreea de Nord, dacă vor continua cu toate aceste exerciții și în cazul în care aceasta desfășoară într-adevăr un test nuclear.

În timp ce Coreea de Sud a consolidat relațiile cu toate marile puteri, Coreea de Nord și le-a înrăutățit, în special cu Statele Unite. În timpul exercițiilor militare Key Resolve / Foal Eagle 2013 desfășurate între Coreea de Sud și Statele Unite, Coreea de Nord a amenințat să renunțe la acordul de armistițiu coreean, argumentând că aceste exerciții sunt o amenințare nucleară pentru Coreea de Nord și că SUA nu a vrut să negocieze un tratat de pace pentru înlocui armistițiul din trecut. Întrebarea acestei lucrări este: nu există nici o șansă de a încheia un pact între Coreea de Sud și Coreea de Nord?

Eticheta în Coreea de Sud

Carmen Radu
Facultatea de Istorie – Universiatea București

Cand te gândești la țări din Asia, știi deja că fondul cultural este diferit față de Europa. De la bețisoarele de mâncat la urările de bun venit și îmbrăcăminte, totul este altfel decât în țările occidentale. Eticheta joacă un rol important în Coreea de Sud, în principal din cauza credințele Confucianismului, dar dacă vrei să te integrezi în societatea coreeană trebuie să trăiești după normele acesteia.

Această prezentare se concentreaza pe eticheta impusă în momentul în care faci cunoștință cu cineva nou, eticheta în afaceri, eticheta la masă, față de ierarhie și, mai important, cea față de bătrâni. Toate aceste aspecte ale culturii coreene joacă un rol important în modul în care un străin este tratat în Coreea de Sud. Coreenii nu se așteaptă mult de la un străin, dar ei îi vor indica dacă face greșeli, așa că este mai bine să se pregătească în avans și să facă o impresie bună. Toate aceste obiceiuri pot părea fără sens sau greu de reținut, dar ele arată că noul venit respectă cultura coreenă.

Literatura coreeană în România

Dana Ivancea, Andreea Haiducu, Diana Radiș (Asociatia Interculturala Romano-Coreeana)

Atracția pentru cultura și literatura coreeană și-a făcut simțită prezența ei pe piața de carte românească încă din anii comunismului, dar numai după anii 2000 a început să fie publicat un număr important de cărți. În zilele noastre, putem găsi printre titluri traduse în română atât opere clasice: “Flori de azalee”; “Tigrul cu urechi albe – mituri, legende, romane coreene vechi”, cât și autori contemporani, cum ar fi Yi Sang, Hyong Sik Shin, Ko Chang Soo, Hwang SunWon, Yimun Yol, Chang Rae Lee, Kyung-Sook Shin, Hwang Sok Yong Kim si Man Jung.

De asemenea, nu putem uita cărțile despre Coreea de Nord, scrise de jurnaliști precum Adelin Petrisor, Blaine Harden și Barbara Demick. Toate aceste lecturi ating diferite aspecte ale vieții unui popor cu o istorie bogată, oferindu-ne posibilitatea de a ne crea o imagine profundă despre “Țara dimineților liniștite” și oamenii care trăiesc acolo.

De la zero la erou: Ce implică viața de idol

Andreea Pană (Asociatia Interculturala Romano-Coreeana)
Dana ANTONIU (fondator EXO Romania)

Pop-ul coreean, cunoscut drept K-POP, a devenit extrem de popular în ultimii ani, nu doar în Asia, ci peste tot în jurul lumii! Din California la București, grupurile Kpop au devenit ceva similar cu The Beatles în anii ’60. Idolii Kpop muncesc din greu pentru a putea deveni faimoși, iar fanii acestora se reunesc în grupuri din ce în ce mai mari.

Lecție deschisă în coreeană

Ioana Soglu (Asociația Interculturală Româno-Coreeană)

Torți coreenii vorbesc și scriu aceeași limbă, ceea ce a fost un factor crucial în identitatea lor națională puternică. Există mai multe dialecte diferite, dar ele sunt suficient de asemănătoare pentru ca vorbitorii să nu aibă probleme în a se înțelege reciproc. Alfabetul scris, Hangul, a fost dezvoltat de un grup de învățați la porunca regelui Sejong cel Mare (r.1418-1450), al patrulea monarh al dinastiei Choson (1392-1910). Acesta este ușor de învățat și de scris, factori care au contribuit foarte mult la rata mare de alfabetizare a coreenilor.

Despre koreafilm

koreafilm

Browse Archived Articles by koreafilm

2 comentarii

There are currently 2 comentarii on Strategiile soft power ale Coreei de Sud în lume. Perhaps you would like to add one of your own?

  1. Ar fi minunat daca prin diverse strategii s-ar reusi cresterea popularitatii fenomenului Hallyu in Romania. Desi multi romani sunt fani declarati ai k-pop sau k-drama, sunt convinsa ca printr-o campanie puternica s-ar reusi diminuarea reticentei telespectatorului roman in ceea ce priveste cultura coreeana, ceea ce va scoate in evidenta farmecul si profesionalismul incontestabil al produselor valului coreean. O mare parte din telespectatorii romani confunda serialele coreene cu filmele chinezesti cu arte martiale, cu telenovelele sudamericane sau chiar cu filmele indiene ceea ce dovedeste ca nu au avut curiozitatea de a privi un serial coreean, cei care au facut-o devenind admiratori incontestabili ai acestor productii. Sunt convinsa ca vizionarea pe scara mai larga in tara noastra a acestor filme poate avea un impact pozitiv asupra reeducarii telespectatorului roman intoxicat cu diverse productii de slaba calitate, impact care se va putea extinde chiar asupra filozofiei de viata si de munca a societatii romanesti actuale. Desi exista diferente culturale majore, suntem inca destul de apropiati in multe aspecte legate de menalitate, traditia si cultura noastra populara inca exista si ne trebuie doar un bun exemplu destul de puternic pentru a le readuce la viata si a le reda locul pe care il merita. Acest exemplu poate fi pentru noi toti dat de cultura coreeana.

    • Sunt de acord .
      Implementarea unor strategii soft power din partea Coreei de Sud in Romania, care este deja in desfasurare, dar care n-a luat, inca, amploarea pe care o are in tarile asiatice, ar trebui intensificata.Dar nu pentru a ne transforma in consumatori de Hallyu, ci pentru a invata de la ei cum sa ne facem noi propriile strategii prin care sa ne imbunatatim imaginea in lume. Sa nu ma intelegeti gresit; a fi un fan Hallyu nu este un lucru rau. Dramele coreene ne ajuta sa intelegem cultura, istoria si traditiile acestui popor situat la mare departare de noi. Dar in primul rand trebuie sa ne faca sa intelegem ca si noi trebuie sa ne revalorizam trecutul si traditiile. Altfel riscam sa disparem din istorie.
      De la coreeni avem foarte multe de invatat.

Lasă un răspuns către Septimiu