EXPO Yeosu 2012

de Florina H.

Anul acesta, Coreea de Sud a găzduit cu succes, între 12 mai şi 12 august, unul dintre cele mai importante evenimente pe plan internaţional, la care a participat şi România. Este vorba, desigur, despre EXPO Yeosu 2012, expoziţia internaţională având tema „Oceanul viu şi coasta: resurse şi activităţi sustenabile”, dezvoltată în trei subteme: „Dezvoltarea şi conservarea zonei de coastă”, „Noua tehnologie a resurselor” şi „Activităţi maritime creative”. Înainte de a descrie expoziţia în detaliu – în limita posibilităţilor, deoarece informaţiile despre acest eveniment sunt foarte multe – să începem cu o prezentare a conceptului de expoziţie internaţională.

Aşa cum este destul de uşor de ghicit din denumirea lor, expoziţiile internaţionale/mondiale/universale sunt evenimente de anvergură mondială, care au loc o dată la câţiva ani (între două expoziţii majore trebuie să treacă cinci ani, iar în acest interval poate fi organizată o singură expoziţie mai mică), a căror principală atracţie sunt pavilioanele naţionale. În cadrul acestora, fiecare ţară încearcă să prezinte cu cât mai mult succes exponate pe tema expoziţiei, atrăgând cât mai mulţi vizitatori şi sporindu-şi astfel vizibilitatea pe plan internaţional. Aceste manifestări îşi au originea în tradiţia franceză a expoziţiilor naţionale, care a culminat cu Expoziţia Industrială din 1844 de la Paris. Aceasta a fost urmată de alte expoziţii naţionale în restul Europei, iar în 1851 a avut loc prima expoziţie internaţională, la Londra. Evenimentul a influenţat dezvoltarea ulterioară a mai multor aspecte ale societăţii, mai ales a comerţului, a relaţiilor internaţionale şi a turismului.

Majoritatea structurilor realizate pentru expoziţiile internaţionale sunt temporare, fiind demolate sau dezasamblate la sfârşitul acestora. Există însă şi excepţii notabile, cea mai faimoasă dintre ele fiind turnul Eiffel, construit cu ocazia Expoziţiei Universale din 1889. În anumite cazuri, pot fi create parcuri tematice care încorporează elemente ale expoziţiilor.
În evoluţia expoziţiilor internaţionale pot fi distinse trei perioade: cea a industrializării (1851-1938), cea a schimburilor culturale (1939-1987) şi cea a promovării naţionale (1988-prezent). Cum în ziua de de azi imaginea unei ţări este extrem de importantă, pavilioanele naţionale au devenit practic pretexte pentru adevărate campanii de promovare a fiecărei ţări. Acest lucru este valabil, poate chiar în mai mare măsură, şi pentru statele organizatoare, care se află în atenţia întregii lumi încă de la anunţarea viitoarelor expoziţii.

În 1928, la Paris a fost creat Biroul Internaţional pentru Expoziţii (BIE), o organizaţie interguvernamentală care se ocupă de calendarul activităţilor, gestionează candidaturile, selecţia şi organizarea expoziţiilor internaţionale şi universale. Din organizaţie fac parte în prezent 160 de state, iar aceasta se bucură de o mare notorietate la nivel internaţional. Expoziţiile aprobate de BIE sunt de trei tipuri: universale, internaţionale şi specializate. De obicei, acestea durează între trei săptămâni şi şase luni.
Începând cu luna noiembrie 2011, preşedinţia Biroului Internaţional pentru Expoziţii a revenit României. Ferdinand Nagy, comisarul secţiunii române pentru EXPO 2012 Yeosu, a fost învestit pentru un mandat de doi ani, cu posibilitate de reînnoire pentru încă doi. Având în vedere agenda activităţilor BIE pentru anii următori, printre care se numără Expoziţia de Horticultură Venlo 2012 (Olanda), Expoziţia Mondială de la Milano (2015), dar şi campaniile de promovare şi selecţie a ţărilor-gazdă pentru expoziţia internaţională din 2017 şi pentru cea universală din 2020, faptul că ţara noastră deţine preşedinţia BIE reprezintă o ocazie de promovare a imaginii României pe plan internaţional.

Amplasarea expoziţiei


EXPO Yeosu, la care au participat 104 ţări şi 6 organizaţii internaţionale, a avut loc pe o suprafaţă de 25 ha, în zona portului Yeosu, situat în centrul capătului de sud al peninsulei Coreea, deschiderea oficială fiind pe data de 12 mai. Simbolurile acestui eveniment au fost două mascote pe nume Yeony şi Suny, care şi-au primit numele de la însuşi oraşul-gazdă, Yeosu („Yeo” înseamnă „frumos”, iar „Su”, „apă”). Cele două mascote, respectând tema expoziţiei, sunt reprezentări antropomorfe ale planctonului. Cea albastră simbolizează apa oceanului, iar cea roşie viaţa.

Oraşul Yeosu este unul dintre cele mai pitoreşti porturi coreene, fiind renumit pentru fructele de mare, plajele şi florile sale. Staţiune vizitată de numeroşi turişti din toată lumea, oferind unul dintre cele mai plăcute peisaje coreene, cu „munţi de jad şi mare de smarald”, a devenit acum şi mai cunoscut, în urma organizării expoziţiei internaţionale din acest an.
Yeosu este format din peninsula Yeosu, precum şi din 317 insule (dintre care 49 sunt locuite, iar 268 nelocuite), având o populaţie de 320.000 de locuitori. Oraş istoric, a fost sediul bazei navale a provinciei Jeolla de Sud, unde marele amiral Yi Sun Shin a inventat Geobukseon, navele cuirasate, cu ajutorul cărora a salvat ţara în timpul invaziei japoneze din secolul al XVI-lea.
Datorită situării sale geografice, Yeosu are veri răcoroase şi ierni blânde, clima fiind influenţată de briză şi de curenţii marini. De asemenea, primăverile şi toamnele sunt mai lungi decât în alte regiuni ale Coreei.

Câteva obiective turistice

Schitul Hyangiram (향일암) . Întemeiat de marele călugăr Wonhyo în timpul regatului Silla, în 644, este unul dintre cele mai bune locuri din Coreea pentru a admira răsăritul şi apusul soarelui deasupra mării. Se află pe una dintre insulele desemnate ca parc naţional şi este situat pe marginea unei stânci, făcând parte dintr-un complex ale cărui componente sunt legate prin cărări înguste şi sinuoase. Simbolul schitului este broasca ţestoasă, datorită modelului hexagonal natural al pietrelor, ce amintesc de carapacea unei broaşte ţestoase. În plus, călugării au sculptat o adevărată „armată” de ţestoase din piatră.

Replica unei nave cuirasate (거북선). Este o reproducere în mărime naturală a uneia dintre faimoasele nave de război ale amiralului Yi Sun Shin şi poate fi găsită la sud de podul Dolsan. Interiorul ei se poate vizita şi este populată cu manechine ce imită soldaţii din perioada respectivă.

Jinnamgwan (진남관). Cel mai mare pavilion de lemn cu un singur nivel din Coreea, desemnat drept Comoara Naţională cu numărul 304, se află la o înălţime de 100 m, pe un deal de lângă port, şi are drept anexă un mic muzeu.

Podul Dolsan (돌산대교). Construit în 1984 şi decorat noaptea cu lumini în 50 de nuanţe, reprezintă un loc ideal pentru a admira faimoasa panoramă nocturnă a oraşului Yeosu. În zonă se află multe restaurante şi cafenele romantice, precum şi parcul Dolsan (돌산공원), care oferă o perspectivă chiar mai bună asupra peisajului.

Insula Odong (오동도). A devenit parc naţional oceanic în 1968 şi include una dintre cele mai frumoase 100 de promenade romantice din Coreea. Legenda spune că, în trecut, insula acoperită de o pădure luxuriantă era vizitată de o pasăre phoenix. Cum pasărea era simbolul regelui, în timpul domniei regelui Gongmin (1351-1374, dinastia Goryeo) preotul Sindon, crezând că apariţia acesteia prevestea o revoltă împotriva regelui, a poruncit tăierea copacilor. În prezent, locul acestora a fost luat de camelii şi bambuşi.

Plaja Manseongri (만성리). Deoarece este singura plajă coreeană cu nisip negru, este şi cea mai animată din Yeosu. De-a lungul coastei se află tunelul Marae, singurul tunel natural în piatră al Coreei.

Expoziţia în detaliu

Proiectul Yeosu este o premieră, fiind prima dată când un proiect de cooperare internaţională este implementat în cadrul unei expoziţii. Scopul proiectului a fost cel de a ajuta la reducerea discrepanţei dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare în privinţa capacităţii de a face faţă schimbărilor climatice şi impactului acestora asupra mediului marin. Fiind creat ca un exerciţiu de promovare a cooperării internaţionale, proiectul a urmărit extinderea sferei sale de acţiune prin intermediul implicării oamenilor de afaceri, precum şi a organizaţiilor internaţionale.
Asistenţa pentru studiu şi cercetare asupra schimbărilor mediului marin, participarea la programe internaţionale de cercetare şi colaborarea pentru dezvoltarea tehnologiei şi a politicilor ecologice sunt doar câteva dintre aspectele care au făcut parte din Proiectul Yeosu. De asemenea, acesta a inclus invitarea şi formarea de stagiari din ţări în curs de dezvoltare, furnizarea de asistenţă tehnică pentru ca fiecare ţară să-şi poată rezolva problemele actuale legate de mediul marin şi dezvoltarea de proiecte comune având ca obiect mările regionale.
EXPO Yeosu a reprezentat o ocazie de a aduce în atenţia comunităţii internaţionale importanţa funcţiei şi valorii oceanelor/mărilor şi a zonelor de coastă, de a face schimb de cunoştinţe despre utilizarea cât mai eficientă a acestora şi de a recunoaşte nevoia de colaborare în sectorul marin. Acest eveniment a oferit şi un mod de promovare a realizărilor, a bunelor practici şi a viitoarelor modele pentru acest domeniu, precum şi o şansă de a face cunoscute ultimele tehnologii din domeniul ştiinţei şi tehnologiei marine, ca şi a industriilor din acest sector.

Unul dintre cele mai importante evenimente care au avut loc în cadrul EXPO Yeosu este cea mai mare conferinţă internaţională în domeniul tehnologiei şi ştiinţei marine, OCEANS’12 MTS/IEEE, care s-a desfăşurat pentru prima dată în Coreea cu această ocazie. Conferinţa este organizată de MTS (Societatea de Tehnologie Marină) şi IEEE (Institutul de Inginerie Electrică şi Electronică), având scopul de a facilita schimburile academice şi de a prezenta cele mai noi tehnologii din domeniu. Prima ediţie a avut loc în 1970, în Panama.
În cadrul conferinţei au fost prezentate aproximativ 300 de lucrări, în cadrul a 72 de sesiuni referitoare la schimbările climatice, biodiversitate, tsunami, energia marină etc. În jur de 500 de specialişti din 35 de ţări au vizitat EXPO Yeosu pentru a participa la conferinţă. Acest eveniment a reprezentat pentru Coreea o ocazie de a-şi face cunoscută tehnologia din domeniu pe plan internaţional, precum şi de a aduce noi îmbunătăţiri acesteia.
Iată câteva structuri/atracţii ale expoziţiei:

Big-O

A fost locul de desfăşurare a numeroase evenimente culturale, fiind considerat şi „inima” EXPO Yeosu. Structura uriaşă, având forma literei O, a inclus efecte speciale cu jeturi de apă şi o scenă mobilă care poate urca sau coborî. Cu o lăţime de 120 m, a dispus de 345 de jeturi de apă, capabile să atingă înălţimea de 70 m. Situată pe apă, structura a oferit o combinaţie de spectacole de lumină, holograme şi jeturi de apă. Pe scena Big-O s-a desfăşurat Festivalul Pop EXPO, între 16 iunie şi 11 august. În cele 57 de zile, acesta a atras 85.000 de vizitatori. În cadrul său, 496 de vedete ca Rain, IU, Super Junior, SHINee, CNBLUE, Wonder Girls, Girls Generation, Beast, 2PM, PSY şi multe alte staruri coreene şi nu numai (EXPO Yeosu a inclus şi festivalul muzical Asia Song) au adus şi mai multă strălucire nopţilor din Yeosu.

Tot pe scena Big-O a fost prezentat şi un musical realizat special pentru expoziţie, intitulat „A Girl of the Sea”. Acesta spune povestea unui sat cuprins de haos, pe care o fată îl salvează învingând toate greutăţile. Este un spectacol intens, dar şi romantic, despre mare, pământ, oameni şi speranţa acestora în viitor.

EDG

Galeria digitală a expoziţiei (EDG) a constat într-un ecran LED uriaş, situat pe tavanul Pavilionului Internaţional. Lungimea totală a fost de 218 m, iar lăţimea de 30 m, fiind alăturate 6.324 de ecrane mai mici.
Pe acest ecran au fost prezentate imaginile a numeroase forme de viaţă din mediul marin, precum şi legende coreene precum „Viaţa lui Shim-Cheong” şi „Cele patru zeităţi păzitoare ale regelui”. De asemenea, a fost prezentat un film 3D în premieră, incluzând imagini cu şapte dintre cele mai frumoase plaje ale lumii, din Capri, Busan sau de la Marea Moartă. Realizat de renumitul producător şi regizor francez Charles de Meaux, premiat la Festivalul de la Cannes, filmul i-a fost dedicat sirenei coreene Shin-ji-ke Yeo, din Geomun-do. Regizorul a fost impresionat de povestea unică a acesteia, considerând că frumuseţea plajelor surprinse în film o completează pe cea a legendei. Aceasta spune că, spre deosebire de alte sirene, ce răpesc şi rănesc marinarii, Shin-ji-ke Yeo îi protejează, aruncând pietre în mare spre a anunţa o furtună.
La EDG au mai fost prezentate şi picturi realizate de copii din Coreea, China şi Japonia, pe tema expoziţiei. Galeria a avut şi o latură interactivă, vizitatorii putând trimite cu ajutorul telefoanelor mobile poze şi mesaje pentru a fi afişate pe ecranul LED.

Acvariul ecologic

Fiind cel mai mare din Coreea, le-a oferit vizitatorilor ocazia de a observa 34.000 de animale din fauna marină. Au fost prezentate 281 de specii, inclusiv unele rare, ca foca de Baikal sau beluga, balena albă. Acvariul a fost format dintr-un „Aquadom” cu vizibilitate de 360 de grade şi un bazin foarte mare, în care se aflau 20.000 de sardele. Structura acvariului a inclus şi o sală de cinema 3D, echipată cu 41 de scaune operate individual, unde a putut fi vizionată o animaţie 3D cu peştişori urmăriţi de un rechin, având o durată de 5 minute.

Pavilionul civilizaţiei marine

Acest pavilion a prezentat provocările continue cu care s-a confruntat omenirea în încercarea de a valorifica mediul marin. A inclus o replică în mărime naturală a unei nave arabe scufundate acum 1.200 de ani, cu o lungime de 28 m şi o lăţime de 7,8 m, descoperită în 1998 lângă coastele Indoneziei. Copiii care au vizitat pavilionul au avut ocazia de a lua parte la o vânătoare de comori în interiorul navei. O altă atracţie a pavilionului a fost încercarea de a prezenta modul în care ar putea arăta un oraş submarin în 2050, prin care vizitatorii s-au putut plimba.

Pavilionul BIE

Biroul Internaţional pentru Expoziţii a pus la dispoziţia vizitatorilor o istorie a expoziţiilor internaţionale, precum şi o listă a celor mai impresionante structuri care au fost create cu ocazia expoziţiilor din trecut, iar în prezent sunt printre cele mai cunoscute simboluri ale oraşelor în care se află, imaginea lor fiind asociată automat cu acestea de majoritatea oamenilor.
În fiecare zi a expoziţiei a fost sărbătorită ziua unei ţări, a unei organizaţii internaţionale sau a administraţiei locale a uneia dintre provinciile coreene. De asemenea, au avut loc numeroase spectacole la care au luat parte artişti din ţările participante şi multe vedete coreene.

Participarea României la EXPO Yeosu

România a participat la expoziţie cu un concept a cărui temă principală a fost Delta Dunării, înscriindu-se astfel în tema generală a EXPO Yeosu. Conform MAE, s-a încercat să se evidenţieze mai ales unicitatea şi importanţa ecologică a Deltei Dunării, ca şi a zonelor protejate ale acesteia, generate de bio- şi etnodiversitate, în contextul dezvoltării durabile. Subtemele au fost: Dunărea, alături de Marea Neagră, reprezentând două dintre componentele majore ale cadrului natural al ţării, ce definesc situarea României pe continentul european; muzee şi colecţii de pe teritoriul Deltei Dunării, patrimoniu şi monumente istorice, aşezări şi gospodării din Delta Dunării (ocupaţii, meşteşuguri, tradiţii).
În cadrul pavilionului României, denumit, generic, „Delta”, vizitatorii au avut posibilitatea, cu ajutorul unor tehnologii de ultimă generaţie, să obţină în mod interactiv informaţii din domeniul turistic, economic şi cultural. Arhitectura și designul web ale pavilionului României la EXPO Yeosu au fost realizate de către arhitectul Andrei Mihăilescu şi implementate de compania coreeană A&A Company Co.,Ltd.

Cum una dintre tradiţiile cele mai reprezentative ale ţării noastre este cea culinară, vizitatorii au avut ocazia să deguste, în apropierea intrării in pavilion, preparate tradiţionale, intrând astfel în spaţiul cultural românesc chiar înainte de a trece pragul pavilionului.
Spaţiul de la parterul pavilionului a fost împărţit în trei zone, reflectând cele trei medii care susţin viaţa: apă, aer şi pământ. În plimbarea lor prin pavilion, vizitatorii au putut afla totul despre biodiversitatea Deltei Dunarii.

Zona Apă a avut drept simbol farul, care marchează prezenţa umană în apropierea apei, a deltei şi a mării.

În zona Pământ, vizitatorii au putut cunoaşte fauna şi flora din Delta Dunarii, simbolul acestei zone fiind copacul vieţii. Acesta s-a continuat la mezanin, unde vizitatorii au putut afla mai multe despre etnodiversitatea Deltei şi a spaţiului dobrogean.

Simbolul zonei Aer a fost o sferă transparentă, situată chiar lângă copacul vieţii. Aici, vizitatorii au descoperit o mare variaţie de specii de păsări rare – unele chiar unice – care pot fi întâlnite în Deltă.
Zona mezanin a inclus două părţi, cea multifuncţională şi cea informaţională, din care vizitatorii au putut afla totul despre universul uman al Deltei Dunării.

În zona multifuncţională, vizitatorii s-au putut conecta la habitatul Deltei cu ajutorul echipamentelor tehnologice performante. Această zonă a pus la dispoziţie informaţii esenţiale despre obiceiurile româneşti din Deltă şi a oferit ocazia de a admira obiecte de vestimentaţie tradiţională şi obiecte decorative din colecţia Muzeului Etnografiei.

Având forma unei biblioteci sau a unei săli de lectură digitale, zona informaţională a fost dotată cu echipamente multimedia. Aici au putut fi găsite informaţii complete despre Delta Dunării, multiculturalitatea şi etniile din Deltă, cât şi despre diversitatea spaţiului dobrogean.
În cele trei luni de la deschidere, pavilionul României a avut 810.000 de vizitatori. De-a lungul expoziţiei, acesta a găzduit peste 200 de spectacole culturale şi multe evenimente de promovare economică, cele mai caracteristice fiind degustări de vinuri, o expoziţie de produse româneşti şi o misiune pentru promovarea industriei navale. Artişti precum violonistul Alexandru Tomescu, maestrul Grigore Leşe, Korean Pan Flute Association, ansamblul Crişana şi ansamblul Harghita au încântat publicul coreean şi internaţional.

Pe 29 iulie a fost ziua dedicată României la EXPO Yeosu, dată care coincide cu sărbătorirea Zilei Imnului Naţional al României. Ceremonia oficială a debutat cu arborarea drapelului României şi intonarea imnului naţional şi s-a desfăşurat în prezenţa comisarului EXPO 2012, Lee Joon-Hee, a preşedintelui Comitetului de Organizare al EXPO 2012, Kang Dong Seok, a ambasadorului României la Seul, Călin Fabian, a comisarului României la EXPO 2012, Ferdinand Nagy, şi a altor oficialităţi locale. A urmat un spectacol muzical inedit al Korean Pan Flute Association. Artiştii coreeni au interpretat melodii româneşti, pe care le-au învăţat în România şi care au fost interpretate la instrumente româneşti. Asociaţia a fost înfiinţată în 1988, fiind inspirată de maestrul Gheorghe Zamfir în demersul său de promovare a tradiţiei româneşti a naiului pe teritoriul coreean. Ziua României la EXPO Yeosu s-a încheiat cu o degustare de vinuri româneşti la care au participat oficialităţi locale şi comisarii pavilioanelor ţărilor participante la expoziţia din Coreea.
În ultimele 10 zile ale expoziţiei (2-12 august 2012) au avut loc Zilele Culturii Româneşti, constând într-o serie de spectacole care au contribuit la promovarea identităţii şi tradiţiilor româneşti în spaţiul coreean şi nu numai, având în vedere numărul mare de vizitatori din întreaga lume. Protagoniştii au fost maestrul Grigore Leşe, împreună cu Grupul Landis, ansamblul folcloric Crişana şi, la final, ansamblul Harghita.

Cu ocazia zilei ONU, ţările au fost invitate să propună câte un moment artistic reprezentativ pentru tradiţiile şi culturile naţionale, care să facă parte din ceremonia oficială dedicată ONU. S-a dorit ca reprezentaţiile să acopere toate zonele geografice ale globului. Astfel, Europa a fost reprezentată prin dansuri populare din România, continentul american de tango din Argentina, Africa de dansuri tribale din Angola, Asia-Pacific de dansuri tradiţionale din Malaiezia şi muzică pop din Coreea.
România a oferit un spectacol constând în dansuri tradiţionale ale ansamblului folcloric Harghita. Dansuri de pe malul râului Someş au fost prezentate în faţa a peste 1.000 de spectactori, printre care s-au numărat înalţi oficiali ai ONU, comisarii ONU la EXPO 2012, Amina Mohamad şi Samuel Koo, comisarul EXPO 2012, Lee Joon-hee, comisari şi directori generali ai ţărilor participante.
Declaraţia de la Yeosu

Declaraţia de la Yeosu reprezintă „moştenirea” expoziţiei de anul acesta, ea fiind semnată de 50.000 de persoane. Având ca scop şi îmbunătăţirea tehnologiei din domeniul marin şi încurajarea inovaţiilor, se deosebeşte astfel de alte declaraţii similare, care vizau doar conservarea mediului.
Scopul final vizat de Declaraţie este transformarea stilului de viaţă din prezent. Viziunea sustenabilă a „Dezvoltării ecologice datorită oceanelor” a fost evidenţiată pentru generaţiile viitoare, precum şi pentru publicul care nu este relevant în mod direct pentru viitorul mediului marin. Vedete şi organizaţii s-au implicat şi au discutat despre acţiuni concrete de punere în practică a spiritului Declaraţiei de la Yeosu şi de creştere a capacităţii ţărilor în curs de dezvoltare de a utiliza resursele marine într-un mod sustenabil şi de a se adapta la problemele ridicate de schimbările climatice.
Conform unui sondaj realizat pe un eşantion de 2012 persoane, 7 din 10 vizitatori (73,2%) au răspuns că şi-ar dori să viziteze din nou expoziţia, dacă locul unde s-a desfăşurat aceasta ar fi refolosit şi redeschis pentru public. Astfel, se poate afirma că EXPO Yeosu 2012, vizitată de peste 4 milioane de persoane, a fost un succes total, atât din punct de vedere al promovării obiectivelor legate de mediul marin şi al iniţiativelor din acest sector, cât şi din punct de vedere turistic.

Surse: wikipedia, visitkorea, MAE, expo2012