![Ana-Maria Ruse [KF]](http://koreafilm.ro/blog/wp-content/uploads/2014/09/eu-50x50.jpg){kind=avatar}
PDF
Cred că fiecare dintre noi ştie că viaţa celebrei curtezane Hwang Jin Yi, cunoscută şi sub numele de Myeongwol a fost redată, în moduri diferite, în drama Hwang Jin Yi din 2006, cu Ha Ji Won în rol principal şi în filmul cu acelaşi nume din 2007, cu Song Hye Kyo, dar poate nu ştiaţi că pentru prima oară un film care a portretizat viaţa ei a fost realizat în anul 1986.
Filmul a fost regizat de Bae Chang Ho, şi a fost lansat în 18 septembrie 1986. Din distribuţie au făcut parte actriţa Jang Mi Hee şi actorii Ahn Sung Ki, Jeon Mu Song şi Il Ryeong Shin. Jang Mi Hee născută la 27 ianuarie 1958 şi-a început cariera în 1978, la vârsta de 20 ani, iar rolul celebrei kisaeng l-a primit la 28 de ani. Cel mai recent film în care a jucat datează din 2008, şi este filmul Dream al lui Kim Ki Duk, iar cel mai recent serial este Fashion King (Sbs). Ahn Sung Ki nu mai are nevoie de nicio prezentare, actorul jucând din anul 1957 (pe când avea doar 5 ani) până în prezent, în peste 85 de filme, cel mai recent fiind Unbowed. Jeon Mu Song, născut la 1941 este un veteran pe care s-ar putea să vi-l amintiţi din drama istorică Empress Chun Chu (Kbs) iar Il Ryeong Shin este un actor mai puţin cunoscut nouă.
Filmul lui Bae prezintă viaţa lui Jin Yi, cea mai celebră curtezană din Joseon, mai exact trei perioade, sau trei episoade mai bine zis, din viaţa acesteia. Mai întâi, descoperim că Jin Yi este fiica unei familii de nobili, căreia i se pregăteşte intens nunta cu o persoană din aceeaşi clasă socială. Jin Yi vizitează un pantofar care să-i facă încălţările pentru nuntă, iar pantofarul (interpretat timp de 26 de minute de Ahn Sung Ki, timp în care acesta nu are nici măcar o replică) se îndrăgosteşte în secret de ea. Tot în secret, acesta o urmăreşte constant, captivat de frumuseţea ei, iar în clipa în care o pândeşte în timp ce se îmbăiază, este prins şi trebuie pedepsit. Mama lui Jin Yi hotărăşte ca bărbatul să fie omorât, dar Jin Yi nu vrea ca scandalul să ia amploare, şi îşi roagă mama să o lase pe ea să-l pedepsească prin biciuire. Pantofarul însă nu poate suporta ruşinea, şi se sinucide, lăsând-o pe Jin Yi cuprinsă de remuşcări.
Ce m-a impresionat în această primă parte din viaţa lui Jin Yi, a fost momentul în care oamenii cărau căruţa cu trupul pantofarului, dar aceasta s-a oprit în faţa casei lui Jin Yi, şi nu mai mişca din loc. Căruţa se urneşte din loc doar după ce Jin Yi îşi ia rămas bun de la bărbat, şi îi înveleşte sicriul cu fusta ei. O scenă similară are loc şi în drama Hwang Jin Yi din 2006, şi e o scenă care ar face pe oricine să plângă. Scena din film însă este mai plină de mister decât de tristeţe, întrucât Jin Yi nu avea sentimente puternice faţă de pantofar.
A doua perioadă din viaţa lui Jin Yi, peste câţiva ani ne-o prezintă drept celebra curtezană Myeongwol din Songdo, o curtezană inabordabilă, care nu răspunde oricărei cereri. Curând însă, în oraş soseşte un nobil pe nume Byuk Gae Soo, care reuşeşte să o seducă, iar Jin Yi se îndrăgosteşte. La scurt timp, el pleacă, cu promisiunea de a reveni la iarnă, dar acesta nu se mai întoarce, ci pleacă cu un convoi spre China, lăsându-i ca amintire doar un poem scris pe o fustă.
Decide să pornească la drum prin toată ţara, hoinărind şi lăsând totul în urmă. Găseşte de lucru la o tavernă, unde cântă. Aici îl întâlneşte pe un nobil aflat în exil, care hoinăreşte la rândul lui prin ţară, fără nici un scop anume. Neavând unde să meargă, Jin Yi îl urmează pe acesta, şi ajunge să facă cam orice pentru a-l ajuta, însă inima acestuia este alături de soţia şi copilul său, de care este departe, iar când se iveşte ocazia, acesta o vinde pe femeie unui grup de circari. De bună voie, Jin Yi îi urmează pe aceştia, dar, prea slăbită fiind, rămâne fără suflare, şi moare pe malul mării.
Filmul în mare măsură, este compus din scene lungi şi mişcări încete, fără prea multe replici, şi nu e un film pentru cei care îşi pierd uşor răbdarea. Recunosc că pe alocuri chiar şi eu mi-am pierdut răbdarea, dar am reuşit să urmăresc tot filmul. Regizorul a compensat această lacună cu imagini vizuale extrem de sugestive mergând pe principiul că „mai puţin e mai mult”, dar ar putea fi insuficient pentru a ţine spectatorul în faţa ecranului. Cu toate astea, mi s-a părut un film bun.
Surse: lovehkfilm.com, AsianWiki, koreanculture.org.au
Puteţi urmări filmul cu subtitrare în engleză pe canalul de Youtube al KOFA (Korean Film Archive) - http://www.youtube.com/user/KoreanFilm
Se incarca...
02/06/2012 la 10:17 am
Cand am vazut prima data serialul “Hwang Jin Yi”, cautasem informatii despre el si am vazut ca era si un serial facut in 1986, l-am cautat sa-l vad, dar nu l-am gasit. L-ai gasit tu si ne-ai spus de el. Din pacate mi-am pierdut contul de pe youtube si nu pot sa-l vad, dar nu stiu daca as avea nervi sa-l vad pana la final. Actrita principala este frumoasa, dar parca mai frumoase sunt actritele care o interpreteaza pe Hwang Jin Yi in 2006, respectiv 2007.
04/06/2012 la 11:58 am
E un film, nu e serial…categoric ca Ha Ji Won si Song Hye Kyo sunt mai frumoase decat aceasta actrita, privind din prisma frumusetii unei femei in zilele noastre, presupun ca in anii 80 alta era perceptia asupra frumusetii, iar actrita din acest film cu siguranta figura printre reprezentantele de frunte ale sexului frumos, din randul actritelor. Eu zic ca merita vazut nu neaparat pt a face o comparatie cu serialul si filmul mai recente, pt ca o astfel de comparatie nu stiu cat de corecta ar putea fi, dar merita din punctul meu de vedere, urmarit de cei care au urmarit atat serialul din 2006, cat si filmul din 2007, pt a ne imbogati colectia Hwang Jin Yi :) Pt mine serialul din 2006 nu a fost doar serialul prin intermediul caruia m-am indragostit iremediabil si ireversibil de Ha Ji Won, ci si serialul prin care m-am indragostit de figura istorica care a fost Hwang Jin Yi. De aceea, am dorit mereu sa gasesc si filmul din 1986, si cand am aflat de canalul de youtube al KOFA m-am bucurat nespus, si am decis sa urmaresc acest film, si nu numai, pt ca imi doresc sa mai vad multe din filmele de acolo, pt ca sunt cu adevarat comori ale cinematografiei coreene.
02/06/2012 la 4:04 pm
pare foarte interesant… in drama din 2006 credeam ca scena cu acea caruta este o scena geniala a producatorilor, dar se pare ca si aceasta isi are radacini mai adanci. multumim pentru prezentare, asta da film de epoca :)
04/06/2012 la 12:00 pm
Mersi Laura pt comentariu ^^ Si eu crezusem ca acea scena a fost creata atat de inspirat de scenaristi, pt ca mine m-a facut sa plang in hohote…in fapt ei s-au inspirat din scena similara din filmul de epoca, dar au adus-o la superlativ…pt ca scena din film nu te misca intr-un astfel de mod cum te cutremura scena din serial…
02/06/2012 la 4:56 pm
Interesanta abordare a,subiectului! Din moment ce am vazut filmul cu HJW ,nu cred ca ma pot incumeta sa-l vasi pe acesta!
02/06/2012 la 10:36 pm
Se pare ca viata lui Hwang Jin Yi este un izvor nesecat pentru regizorii coreeni; si totdeauna reusesc sa arata o alta faţa a vietii sau caracterului ei. Parerea mea este ca Ha Ji Won e mai frumoasa ca aceasta actrita, defapt ea a fost cea mai frumoasa Hwang Jin Yi, scuze, e o parere personala si destul de subiectiva.
03/06/2012 la 9:31 am
Cam ai dreptate, dar eu nu am vrut sa zic prima, pt ca lumea de pe site stie ca sunt fan Ha Ji Won si atunci e subiectiva parerea mea. Ea a interpretat-o foarte bine. A pus suflet si se vede, chiar ea a spus ca s-a simti Hwang Jin Yi pe perioada serialului. Pe langa acest lucru, mie, una, mi se pare ca serialul lui Ha Ji Won a avut cel mai bun scenariu dintre cele trei filme despre viata frumoasei curtezane.
03/06/2012 la 12:03 pm
Hwang Jin Yi chiar este un simbol in istoria coreeana a gisaeng… e prezentata chiar si in muzee
03/06/2012 la 1:14 pm
carina72 vreau sa te intreb ceva
04/06/2012 la 12:02 pm
Evident, si pt mine Ha Ji Won e suprema Hwang Jin Yi. Dintre cele trei actrite, ea a fost cea care a reusit sa redea un personaj sublim…desigur, a avut 24 de episoade la dispozitie, si nu doar sa zicem aproximativ 2 ore…dar eu cred ca daca HJW ar fi jucat si in filmul HJY, tot un rol genial ar fi facut. Probabil si eu sunt subiectiva :))
03/06/2012 la 5:54 pm
Multumesc mult, Ana, pentru prezentare! Filml din 1986 pare cel mai trist din toate cele trei pentru ca , din rezumatul tau se desprinde faptul ca aici Hwang Jin Yi nu are parte de o dragoste impartasita. Scena finala cu ea moarta pe malul marii – dupa ce a fost vanduta unei trupe de circari – da senzatia unei vieti irosite ( sa fie rasplata pentru uciderea pantofarului nevinovat?). Cu totul diferit fata de serial, unde Hwang Ji Yin, desi pierde totul in dragoste ( si o dragoste impartasita de data aceasta) castiga totul in desavarsirea artei sale. Foarte interesant de urmarit, pentru a putea face o comparatie ( si sunt curioasa daca se arata motivul pentru care , desi provenind dintr-o familie de nobili, ajunge curtezana). Daca nu tot filmul, macar cateva fragmente poate reusesc sa vad. Si intr-adevar Ha Ji Won e MULT mai frumoasa.
Multumesc pentru linkul spre canalul de youtube al Korean Film Archive. Cred ca e plin de comori cinematografice si merita “scormonit” dupa ele. Daca filmele sunt si subtitrate in engleza e perfect!
04/06/2012 la 12:05 pm
Cu placere :) Asa este…Jin Yi nu are parte de o dragoste impartasita, decat pt ft putin timp…Ajunge curtezana din proprie initiativa, pt ca se simte vinovata de sinuciderea pantofarului, care o iubea…
E plin de comori, asa e :) Merita vazute!
03/06/2012 la 6:31 pm
Nu stiam pana acum de filmul asta. Mi se pare interesant pentru ca e de dinainte de Hallyu si sunt curioasa cum se faceau filme coreene pe atunci, desi nu sunt sigura ca e cel mai reprezentativ. Oricum, sunt de acord cu voi, serialul cu Ha Ji Won este cel mai reusit dintre toate.
04/06/2012 la 12:06 pm
E interesant sa urmarim si filme de epoca. Cel mai vechi film pe care il au online este de prin 46, daca nu ma insel…
03/06/2012 la 8:57 pm
Pentru comparatie este bun de vizionat,macar sa vedem ce am pierdut in tot acest timp,pana cand frumoasa DJG ne-a ademenit cu bucate alese!Poate ca acelasi lucru l-ar fi facut si HJY din acele vremuri,cred ca merita incercat ,ca un exercitiu pentru excelenta!
04/06/2012 la 12:07 pm
Ai dreptate :)
07/06/2012 la 4:20 pm
Stiti cumva pe ce site pot viyiona acest film_
Va multumesc!
Ana,foarte interesanta recenzia ta ..Sincera sa fiu…asa cum nu concep niciun actor in locul lui SIG in Jumy ,respectiv LTG in rolul lui Damdeok….pentru mine exista doar HJW in rolul minunatei Hwang Jin Yi….:D
08/06/2012 la 7:37 pm
Dory, scrie la finalul recenziei unde se poate viziona :) Asta cu neconceputul unor actori in locul altora, pt anumite personaje e cam aiurea, scuza-ma. Actrita asta a interpretat rolul lui HJY in 1986, nu vad ce e de neconceput…
09/06/2012 la 12:10 am
Eu pot viziona orice film istoric,si chestia cu neconceputul este pentrun mine ceva normal…in sensul ca mie intotdeauna prima reprezentatie a unei anume actrite intr-un anume rol mi se va parea mai buna ca cea viitoare… a altei actrite.Eu la asta m-am referit!
08/06/2012 la 7:34 pm
Am citit recenzia si comentariile voastre si cred ca rbinul ca toti aveti dreptate dar…..sa ne intoarcem la anul 1986-inainte de revirimentul politic si social al Coreei de dupa 1988. FILMELE ASIEI ERAU MARILE FILME JAPONEZE ; ale regizorilor japonezi istorici pe care noi in Romania i-am vazut dupa 1975 la CINEMATECA din str EFORIE . Noi in Europa vedeam uluitoarele filme suedeze la cinena Scala . FILME DE ARTA considerate astazi , cu text minimal, cu filmari lente si expresivitate dramatica a aerului, cetii, miinilor si ochilor . Nimic din ceea ce este azi modern in filmele premiate. Cautati filmele Rashamon, Kaghemusa, Dodescaden, sau cele suedeze ale anilor 60-80. Regizoriul si actorii coreeni ai acestui film DE ARTA aveau la acea data ca valoare de neegalat acele filme -model universal cinematografic de arta ,evident numai cele japoneze caci limba si comportamentul era inteligibil oricarui intelectual coreean si se adresa elitelor avind evident pastrat de 2000 de ani spiritul asiatic confucianist si stratificarea sociala (greu d einteles si acceptat de noi , democratii europeni ). China comunista se zbatea in proletar si nu exista ca film de arta .Am urmarit la TVR serialul chinez premiat la Seoul “TREI REGATE ” dar chiar serialele si filmele chineze de succes actuale sint pe stil coreean – filmari de lupte si armate spectaculoase, costume si decor grandios (sa ii umilesca pe americani care filmeaza in alte tari ) dar fara boarea sufletului si dramatismul sentimentelor . Cred ca varianta coreeanaHwang Ji Yi din 1986 ,prezentata sumar mai sus ,trebuie vazuta impreuna cu filmele alb negru japoneze care se mai dau citeodata noaptea tirziu la TVR la emisiunea film de arta la sugestia unor personalitati de cca 55-70 de ani care au avut zile si nopti d efilme la Cinemateca in anii negri ai tineretii noastre. Filmele japoneze de mai sus, pe care mi le amintesc dupa 40 de ani ( am uitat regizorul japonez -un titan deschizator de drum ) merita sa le cautati pe You tube ca niste cinefili si in orice Istorie a cinematografiei sec XX. Salut si multumiri pentru relatarea de mai sus.