koreafilm

Ondol, sistemul de încălzire pe timp de iarnă

Written by koreafilm. Posted in Istorie, Istorie si cultura, Recenzii Koreafilm, Recomandarile lunii, Traditii

Tagged: , , , , ,

Korea01

Published on martie 30, 2012 with 16 comentarii

de Andreea Neacşu

Ondol, denumit şi gudeul (구들), în arhitectura tradiţională coreeană, este sistemul de încălzire pe sub podea, care foloseşte un transfer termic direct între fumul produs de arderea lemnelor şi suprafaţa de dedesubt a unei podele groase de ciment. În utilizarea modernă a termenului, se referă la orice tip de încălzire prin podea, indiferent că este utilizată pentru hoteluri sau camere de dormit tradiţionale.
Componenta principală a ondolului tradiţional este cuptorul (agungi 아궁이), accesibil dintr-o anexă a casei (bucătărie, dormitor sau poziţionat chiar pe peretele exterior al camerei principale), o podea zidită mai înalt pe o serie de ţevi orizontale pentru fum (gorae) şi un coş vertical, aflat în afara casei. Podeaua încălzită este susţinută de piloni de piatră (goimdol) sau de deflectoare pentru a distribui fumul, şi este acoperită de lespezi de piatră (guduljang), lut şi un strat impermeabil din hârtie cerată. Coşul este aşezat la o anumită înălţime, mai jos decât acoperişul pentru a preveni ca vântul să supraventileze focul.

Etimologie
Termenul gudeul a fost utilizat în mod uzual timp de mai multe sute de ani. Conform istoricului Son Jintae, gudeul are originea în cuvântul guun-dol, ce înseamnă piatră încălzită, pronunţia lui trecând de la gudol sau gudul la gudeul. Termenul ondol a apărut la sfârşitul secolului 19 şi a fost scris pentru prima dată în hanja de către scriitorii moderni.

Origine
Utilizarea timpurie a ondolului a fost descoperită în cadrul unui sit arheologic aflat pe teritoriul Coreei de Nord, în Unggi, Hamgyeongbuk-do. Situl datează din epoca bronzului (1000 BC), ceea ce demonstrează că odolul a fost utilizat mult înaintea hypocaust-ului roman.

Documente de stat chinezeşti atestă faptul că în perioada Goguryeo (37 BC – 668 AD), un sistem ondol în formă de L era deja comun, furnizând încălzire parţială în podeaua din camere. Acesta a evoluat într-o cameră cu ondol pe toată suprafaţa podelei (tong ondol) în perioada Goryeo (918-1392 AD). Până la sfârşitul perioadei Goryeo, sistemul ondol s-a răspândit în toată peninsula coreeană.
În prezent, peste 90% din locuinţele coreene sunt încălzite cu ajutorul ondolului.

Ondolul se bazează pe un principiu din medicina coreeană, denumit Suseunghwagang (수승화강). Acest principiu stipulează că partea superioară a corpului, mai ales capul, trebuie să fie mai rece, iar partea de jos a corpului trebuie să fie caldă. Într-o cameră cu ondol, există winmok (윗목), locul aflat aproape de coş, loc ce este mai rece. Arenmok (아랫목) este locul ce se află mai aproape de agungi, deci este mai cald. Oamenii stau cu capul către winmok şi cu picioarele către arenmok.

Utilizare
O bucătărie cu două sau trei cuptoare era de obicei înconjurată de tot atâtea camere de locuit. Focul utilizat pentru gătirea mesei zilnice era utilizat şi pentru încălzire. Bucătăria era construită cu un metru mai jos decât restul casei, diferenţa de nivel facilitând trecerea fumului pe sub podea. În cuptor se ardeau în principal paie de orez, alte resturi agricole, biomasă sau orice fel de lemn de foc uscat. Pentru gătit era de preferat utilizarea paielor, pe când pentru încălzit era recomandată folosirea lemnelor.
Căldura în exces rezultată în urma arderii materialelor în cuptor era direcţionată pe sub podeaua casei prin culoarele special create, încălzind-o. Nu numai că în acest fel se asigura căldura casei, dar se economisea şi combustibil, prin reutilizarea căldurii generate de arderea în cuptor în timpul gătitului.

Două condiţii trebuiau îndeplinite: pentru ca paiele sau lemnul să ardă bine, fumul trebuia să treacă repede prin ţevi şi să iasă pe coş fără probleme. Ţevile drepte şi scurte îndeplineau cel mai bine această condiţie. Pentru ca podeaua să se încălzească, totuşi, avea nevoie de o perioadă cât mai lungă de contact cu aerul/fumul cald. Pentru îndeplinirea acestei cerinţe, ţevile erau făcute de aşa natură încât să străbată toată suprafaţa pardoselii. Când ondolul îndeplinea echilibrat cele două condiţii, o cameră putea fi încălzită pe parcursul unei întregi nopţi cu ajutorul unui foc ce dura doar câteva ore.

Se spune că a existat o cameră încălzită cu ondol, localizată în sudul Coreei de Sud, pe muntele Jirisan şi a fost construită de un călugăr pe nume Damgong în timpul dinastiei Gaya, o ligă mică de state aflate în vârful sudic al peninsulei coreene. Veche de sute de ani (se presupune că această cameră era datată din anul 119 en), ea avea o eficienţă termică incredibilă. Datorită designului reţelei de ţevi, podeaua rămânea caldă 45 de zile cu numai un singur foc, căldura simţindu-se până la 100 de zile în cameră, conform relatărilor preotului templului, Seok-am. Conform legendei, focul a fost alimentat de aproape 500 kg de lemne, cărate de 7 oameni. Din păcate, acea cameră a fost distrusă în timpul războiului coreean la începutul anilor 1950. În 1978-82, inginerii au restaurat camera, putând fii vizitată de turişti. Deşi nu are aceeaşi eficienţă termică precum originalul, cu un singur foc podeaua rămâne caldă timp de 10 zile primăvara / toamna şi 3 zile iarna, în ciuda temperaturilor mai mici de -10ºC.

Datorită faptului că podeaua este mult mai caldă decât aerul din cameră, oamenii stau pe direct pe podea, decât pe scaune. De aceea coreeni stau, mănâncă, îşi petrec timpul liber şi dorm pe podea. Pentru a o păstra şi mai caldă, ei o acoperă cu o plapumă groasă, denumită ibul. Cu ondolul tradiţional se obţin locuri mai calde ale podelei, în special aproape de cuptor, rezervate oaspeţilor sau bătrânilor familiei.
Dar ondolul s-a confruntat cu probleme precum intoxicarea cu monoxid de carbon rezultat în urma arderii brichetelor de cărbune şi a poluării mediului înconjurător. De aceea în casele moderne se folosesc alte tehnologii de încălzire a pardoselii, cum ar fi circuite de apă caldă. Apa este la rândul ei încălzită cu ajutorul gazelor sau a unui combustibil petrolier.

Avantaje şi dezavantaje
Beneficiile pentru sănătate ale ondolului au fost mult timp documentate în Coreea. O înregistrare regală a dinastiei Joseon (1392-1910 AD) spune: “În luna iunie anul 12, Regele Sejong a ordonat ministrului provinciei Gyeongsang să permită fratelui Lee şederea pe ondol pentru a îndepărta boala.”
Ondolul are reputaţia de a fi deosebit de bun pentru recuperarea femeilor care au născut precum şi pentru persoanele în vârstă, ce au nevoie să îşi ţină corpul cald.
Cercetări medicale sunt în curs de desfăşurare pentru a afla mai multe despre efectul asupra sănătăţii a razelor infraroşii care sunt radiate de piatra şi solul ondolului. Într-o cameră ondol, persoanele trebuie să îşi scoată pantofii, în acest fel reducându-se şi praful din aerul interior.

Un dezavantaj al ondolului constă în reglarea temperaturii. De multe ori, coreeni deschid fereastra în timpul iernii pentru a scăpa de excesul de căldură din casă.

Interesant
Un exemplu de casă încălzită cu ondol îl avem prin imaginile luate de Davey Clark într-o localitate aflată în provincia Jeolla, în sudul Coreei. Întreaga casă a fost construită de către un iubitor al ondolului şi a culturii coreene, doar pentru a ilustra modul tradiţional de vieţuire a strămoşilor săi.

Casa propriu-zisă are o amprentă la sol în formă dreptunghiulară. Cuptorul este poziţionat în incinta bucătăriei, în partea stângă a pozei. Fluxul de aer cald are o curgere de la stânga la dreapta, ieşind pe coşul ce nu se vede în poză.

Cuptorul este aşezat în centrul bucătăriei, având un capac de metal pe care se pun oale de mâncare.

Podeaua este făcută din pietre acoperite de un strat de pământ amestecat cu mult clei. Pe deasupra se poate observa stratul protectiv de hârtie ceruită.

Coşul este localizat pe partea exterioară a peretelui camerei, opus bucătăriei. El este făcut din 4 scânduri de lemn. Un ventilator de extracţie a fumului, electric, este folosit pentru a stabili un anumit flux de aer, păstrând bucătăria liberă de fum. În mod tradiţional, din cauza lungimii căii de fum, bucătăria era plină de fum.

Surse: Wikipedia; yujinishuge.wordpress.com; keyword.pressian.com; ideal-heating.com; korea-heating.eu; koreatimes.co.kr; londonkoreanlinks.net; blog.avaganda.org; pyromasse.ca

Despre koreafilm

koreafilm

Browse Archived Articles by koreafilm

16 comentarii

There are currently 16 comentarii on Ondol, sistemul de încălzire pe timp de iarnă. Perhaps you would like to add one of your own?

  1. felicitari pentru subiect si pt articol!

    in serialul Seo Dong Yo se spune ca inventatorul ondolului etse chiar Seo Dong Yo, viitorul Rege Mu al Baekje, pe care il vedem in Gye Baek (tatal lui Uija)

    • Asa e, in episoadele de inceput se spune asta :) Am vazut si eu 10 episoade din serial.
      Multumim pt articol, e ft interesant. Imi place metoda asta, e ft practica, si schema e inedita :)

  2. Grozav articol dupa parerea mea! Chiar eram nelamurita ce si cum cu sistemul de incalzire prin podea si iata ca acum am primit toate raspunsurile. Ce mi-ar mai placea si mie o casa cu asa ceva, ideala pentru circulatia periferica proasta.
    Felicitari si multumim!

  3. Interesant articol, în multe seriale am văzut oameni stând pe podea şi nu ştiam de ce, acum mam lămurit, mulţumim. Şi eu aş vrea o casă cu acest sistem de încălzire! :)

  4. De sistemul lor de incalzire stiam de ceva timp si ma bucura ca ai scris articolul, astfel si restul oamenilor de pe blog au aflat de el si de beneficiile lui. :)

  5. dilema mea s-a rezolvat acum.
    cand eram mica, mama mereu imi spunea sa nu dorm pe podea c-o sa racesc.
    tocmai de asta, cand i-am vazut pe coreeni cum dorm pe jos, ma intrebam cum fac sa nu raceasca.
    m-am gandit eu odata ca trebuie sa aiba incalzire prin podea sau ceva de genul, dar nu m-am documentat.
    desi mi se pare putin cam complicata, cred ca metoda lor este foarte practica si ar trebui urmata si de alte natiuni.

    Multumesc pentru articol!

  6. Mie nu mi se pare deloc complicata…e chiar destul de simplista si eficienta.

  7. Acest articol ma tine cald! As avea nevoie de o astfel de incalzire si eu, ca totdeauna am picioarele reci. Si cum aerul cald se ridica in sus, cateodata imi vine sa stau in maini in loc de picioare. Mi se pare foarte practic aceasta incalzire ,,2 in 1″. Am o intrebare: din ce material erau facute ţevile la casele vechi? Din ceramica?

    • Nu am gasit o asemenea informatie, as fi adaugat-o la datele deja postate. Ce cred eu e ca acele retele erau facute mai degraba cu ajutorul pilonilor de sustinere a podelei, din pamant cleios.

  8. Da se pare ca ei au pus la punct un sistem de inalzire electrica in pardoseala foarte eficient …. bravo lor , si ar trebuii pus in practica un asemnea sistem :D …. chiar o sa ma documentez mai mult pentru al aplica la casa de la tara :D

  9. Intr-un fel sau altul cred ca tot despre ceramica este vorba,desi sa-u mai scris recenzii pe aceasta tema ,aceasta este mai tehnica si mai explicita ,pe intelesul tuturor!Ma bucur enorm sa gasesc astfel de recenzii,in care ne sant prezentate chestii palpabile din viata Coreei!

  10. Cu putina indemanare si cu ajutorul schitelor tale cred ca orice muritor poate avea asa ceva la indemana si putin costisitor!

  11. un asemenea sistem de incalzire mi-ar trebui si mie…. mai ales ca primavara asta se cam lasa asteptata… Multumim pentru recenzia foarte bine documentata :)

  12. frumos articol..interesant..felicitari!!!!

  13. Ce articol interesant !
    Fiind pasionata de arhitectura, l-am citit si recitit :).
    M-a uimit cat de veche poate fi aceasta metoda : 3000 de ani WOW!!!
    Sincer daca as avea parcela de teren, as construi o casa experimet bazandu-ma pe aceste informati :))

  14. supeeeer!!!!

Lasă un răspuns către Andreea Neacsu