![Ana-Maria Ruse [KF]](http://koreafilm.ro/blog/wp-content/uploads/2014/09/eu-50x50.jpg){kind=avatar}
PDF
Hwang Jin Yi OST – Yeolmang
În urma căzăturii, Jin Yi pierde sarcina. Mae-hyang o consolează, spunându-i că a fost voinţa divină. Vestea ajunge şi în Songdo, unde mama lui Jin Yi este bolnavă. La auzul veştii, suferă enorm şi vrea să meargă să-şi vadă fiica, dar Dan-shim decide să meargă ea. Îl duce cu ea şi pe băieţelul său. Kim Jung Han se învinovăţeşte şi se consideră criminalul copilului său. Lordul Baek îl consolează. Instinctul matern o îndeamnă pe Jin Yi să-l vadă pe băieţelul prietenei sale din adolescenţă, şi strângându-l puternic în braţe, îşi plânge durerea unei mame care şi-a pierdut copilul. Jung Han merge la gyobang, dar nu are puterea să stea faţă-n faţă cu femeia iubită. Dan-shim decide să se ducă la reşedinţa lordului Baek, şi dă nas în nas cu acesta. Bărbatul îşi recunoaşte în sfârşit fiul, şi se oferă chiar să-l primească în casa sa, ca fiu al său. Dan-shim este de acord, şi renunţă la copilaş, pentru ca acesta să ducă o viaţă mai bună.
Ministrul Kim primeşte o scrisoare de la Jin Yi, alături de flautul său. În scrisoare, Jin Yi îl cheamă la căsuţa unde au trăit împreună când au fost fugari. Aici, împreună, cei doi îşi iau la rămas bun de la copilul lor, prin sunetul flautului şi al geuhmungo-ului. Timpul trece, şi viaţa revine la normal, cel puţin la suprafaţă. Serviciile lui Myung-wol sunt tot mai cerute de către nobilime, iar ea are în subordine tinere învăţăcele. Bu-yong e din ce în ce mai deprimată, simţindu-se dată la o parte, din nou în favoarea rivalei sale. Cele două poartă o discuţie la un pahar de vin, iar Myung-wol pare la rândul ei deprimată, ţelul ei în viaţă, arta, pasiunea, par să scadă în intensitate. Bu-yong o acuză că din cauza ei, numeroase curtezane suferă singure în anonimat.
Viaţa capătă un sens şi pentru Jung Han, care renunţă la postul de ministru, pentru a fi inspector al populaţiei. În mijlocul oamenilor se simte cel mai bine, ajutându-i pe aceştia, iar acest post este şi o modalitate de a-şi plăti păcatele comise faţă de copilul nenăscut. Myung-wol îşi antrenează trupa de fete, pe când Bu-yong îşi îneacă tristeţea în băutură. Pare că şi-a pierdut orice ambiţie şi dorinţa de a deveni şefa curtezanelor, dar Mae-hyang îi spune că nu trebuie să renunţe. Doar atunci când fie va câştiga, fie va pierde o întrecere cu Myung-wol, doar atunci va putea merge mai departe.
Maestra Mae-hyang le cheamă pe cele două în faţa sa. Va avea loc o nouă competiţie, între cele două. Fiecare îşi va alege ce dans doreşte, ba chiar pot să creeze dansuri noi. Câştigătoarea va deveni şefa curtezanelor, iar juriul va fi compus din maestrele fiecărui gyobang de pe teritoriul ţării. Bu-yong se gândeşte să combine dansul tobei cu dansul cocorului, Jin Yi decide că e timpul să umple paginile cărţii lăsate de maestra sa, Baek-moo, dar se confruntă cu o dilemă, care este cel mai frumos dans. Decide că acel dans nu e unul care mişcă audienţa, şi nici dansatorul, şi merge în piaţă, să danseze în faţa oamenilor simpli. Dacă aceştia vor fi mişcaţi de dans, acela va fi cel mai extraordinar dans.
Myung-wol începe să danseze în faţa umilei audienţe, iar un bătrân aflat în zonă, cunoscut ca maestrul Hwa-dam decide să o vadă pe faimoasa curtezană. Nimic nu-l impresionează, spunând că Myung-wol este cea mai mare prostituată. Cuvintele bărbatului o jignesc pe Myung-wol, care îi cere să argumenteze vorbele sale. Hwa-dam îi spune că răspunsul stă în oamenii din stradă care au urmărit-o dansând. Cu ajutorul maestrului Hwa-dam, Myung-wol realizează adevărul din spusele bărbatului, şi îşi aminteşte ce priveau toţi oamenii, dar mai ales bărbaţii din piaţă, frumuseţea ei ca femeie şi goliciunea pielii. Adevărul crunt o loveşte dur.
Revine în piaţă, în haine umile, şi cu o mască pe faţă. Oamenii se opresc curioşi în faţa dansatoarei cu mască, după care trec plictisiţi mai departe.
08/02/2012 la 10:10 am
Prima?
08/02/2012 la 10:28 am
Multumesc pentru rezumat Ana! Jin Yi fighting! Va reusi cu dansul, nu-i asa? Se termina mult prea repede… Imi place mult prima poza, aceea in mijlocul naturii.
08/02/2012 la 12:02 pm
acest serial,dincolo de viata ,suferintele ,intrigile unei societati ,prin ultimile doua episoade ne ofera ceva deosebit.Regizorul face ceva genial,care eu am apreciat
si datorita carui fapt ridic serialul,ca si Ana,la nivel de exceptional.E vorba de acea schimbare,prin plasarea artistului,dintr-un mediu inchis si limitat al palatului sau al
nobilimii ,in interiorul societatii ,al strazii,al pietei cu omul simplu fara identitate care se lupta cu viata pentru supravietuire.Modul de a privi si simti arta e diferit caci si preocuparile sunt altele,iar acum artista noastra invata un alt limbaj in exprimarea
suferintei omului simplu…Raportul artistului cu lumea care-l recepteaza este esential,
as spune chiar ca locul defineste personajul iar personajul se exprima ca reflexie a acestuia…este un concept de baza ,nu este inventat acum ci de secole se tot discuta acest lucru,si de aici se trage genialitatea marilor artisti,indiferent de domeniul in care au activat.
08/02/2012 la 12:26 pm
prin schimbarea de care vorbeam mai sus,si cautarile artistei pentru perfectionare
strecurate in diverse etape ale vietii lui Jin Yi ,serialul este mai presus de o banala poveste de dragoste
08/02/2012 la 2:00 pm
Foarte corect ai spus, asa este, trecerea de la frumos, colorat, bogat, la statutul de simplu artist, aflat in mijlocul oamenilor, chinuindu-se sa fie apreciat de omul simplu, care nu cunoaste bogatia, petrecerile luxoase si ipocrite, statutul inalt…ce face Jin Yi, realizand ca toata aprecierea de care a avut parte tot acest timp, cand era considerata cea mai talentata artista a societatii, este de apreciat. Ea cauta un raspuns, care este calea unui artist. Cand oamenii te privesc doar pt ca esti frumoasa, pentru ca ai accesorii bogate, ca esti faimoasa, si nu pt arta ta, e dureros. Faptul ca descopera in final care e calea unei artiste, e intradevar exceptional, asa cum spuneai Anja, regizorul a ridicat povestea pe niste culmi foarte inalte.
08/02/2012 la 6:34 pm
Exact! Regizorul si scenaristul impreuna cu actrita principala care finalizeaza munca celor doi dinainte.
08/02/2012 la 7:28 pm
Ca tot veni vorba de artist si de locul lui, recomand celor care inca nu l-au vazut , filmul “The King and the Clown”. Dincolo de tema abordata, acest film e in sine ARTA .. :)
08/02/2012 la 7:35 pm
Nu l-am vazut inca, dar mersi de recomandare :)
08/02/2012 la 12:55 pm
Nu stiti, cine joaca rolul copilasului lui Danshim? Este atat de dragut!
08/02/2012 la 7:37 pm
Un copilas :D
08/02/2012 la 1:51 pm
Ce imagine trista cu Jin yi in fata onglinzii!!!
08/02/2012 la 2:01 pm
Sugestiva as spune eu, caci Jin Yi a inteles aici un crunt adevar.
08/02/2012 la 2:01 pm
Sau poate e gresit spus crunt, adevarul care o elibereaza de constrangeri, si o face in sfarsit libera.
08/02/2012 la 2:05 pm
Imi iau cu greu un al 4-lea ramas bun de la aceasta poveste care m-a fascinat de cand am descoperit-o….Cred ca un serial cu atata incarcatura sufleteasca, si atata sensibilitate, cu tot talentul si priceperea lor, nu vor mai putea realiza regizorii coreeni, poate numai peste ft mult timp, dar e nevoie de o poveste la fel de captivanta, si de un personaj la fel de legendar ca Hwang Jin Yi, dar mai ales, de o actrita la fel de profesionista si dedicata ca Ha Ji Won. Ma inclin in fata acestei femei, care, spun eu, pentru acest rol merita un Oscar :)
08/02/2012 la 2:22 pm
subscriu la acest comm al tau ,din toata inima
09/02/2012 la 11:21 pm
Sunt de acord. Este un rol de exceptie. Si asa cum spuneati mai sus, depaseste banala poveste de dragoste. Adevarul care o elibereaza o si transforma in artista a carei amintire va dainui peste veacuri. Va dati seama ce lucru seanzational? Noi aici, in Romania, la atatea secole distanta vorbim despre ea. Iar ea nici nu cred ca stia ca lumea se intinde pana aici. A realizat ceva maret si cautarea ei neincetata a artei pure este sigura explicatie pentru asta.
08/02/2012 la 6:36 pm
Si eu subscriu la cele zise de voi! De altfel ea, Ha Ji Won, a castigat Oscarul KBS-ului in acel an, dar eu cred ca fanii de peste tot este recunoasterea ei. Un Oscar il poate castiga cand un film coreean va castiga Oscarul pt un film strain.
08/02/2012 la 7:09 pm
Da, a primit premiul Daesang, cel mai mare :)
08/02/2012 la 7:18 pm
Spuneam figurativ ca merita un Oscar…pt un rol dintr-un serial nu se poate lua Oscar…din pacate :(
08/02/2012 la 6:38 pm
P.S. De altfel eu am indragit-o inca din Damo, dar dupa acest serial, ea a devenit nr 1 al meu. E minunata in munca ei si minunata si in afara muncii.
Palaria jos!
08/02/2012 la 7:19 pm
Va astept maine la ultimul episod :) Am pregatit un rezumat mai amplu, cu mai multe poze, sugestive :) Sper sa va placa!
08/02/2012 la 7:28 pm
Ce parere aveti de conceptul filozofic lansat ,legat de pierderea copilului , cam asa ceva: “”Copilul nostru este un intelept ,el a plecat pentru a lasa noua drumul liber spre a ne implini visele si aspiratiile…sa nu ajungem batrani acri si ursuzi datorita
neamplinirilor noastre”"…interesant ,nu?Sigur asta poate fi o mangaiere temporara…
iar durerea ramane inchisa in sufletul celor doi…
08/02/2012 la 7:35 pm
Din pacate eu nu urmaresc Hwang Jin-Yi, dar ideea aceasta de mi-a adus aminte de una similara dintr-un film taiwanez cred – ceva de genul “Sa ne iubim unul pe altul timp de o luna. Apoi ne vom aminti de fericirea acelei luni pentru toata viata.”
08/02/2012 la 7:37 pm
Sper sa-l poti urmari intr-o zi, merita atat de mult :)
08/02/2012 la 7:44 pm
De foarte mult timp, cam de cand ai inceput sa scrii primele recenzii despre acest serial, ori de cand ai inceput sa tot vorbesti despre el prin diferite comment-uri, mi-am dorit si eu sa il vad. Anul acesta sigur nu imi mai scapa .. :)
08/02/2012 la 7:48 pm
Da :) E lung anul, ai suficient timp…oricum, odata ce l-ai inceput, il vei termina ft repede. Si, desi e trist, iti lasa un sentiment de fericire :) Sunt curioasa sa vorbim dupa ce-l vezi….
08/02/2012 la 7:36 pm
A fost ca un fel de alinare pe care ea a vrut sa o ofere lui, stiind ca el se considera vinovat….
08/02/2012 la 7:45 pm
desigur…desigur…dar pentru mine intr-o viziune surprinzatoare
08/02/2012 la 7:47 pm
Surprinzatoare intradevar.
09/02/2012 la 11:24 pm
Cred ca era singurul mod in care putea privi lucrurile si sa poata merge mai departe. Si de altfel cred ca e corect sa vada lucrurile asa. Daca ar fi fost acel copil, ei ar fi renuntat la orice alte idealuri si desi fericiti sa fie parinti ar fi suferit. La fel cum ea suferise in cei 3 ani in care nu mai fusese artista, desi era foarte fericita in acelasi timp cu iubitul ei.
08/02/2012 la 7:36 pm
Si asta e dureros, dar a parasi copilul, cum a facut Dan-shim, parasind din dragoste, in vederea unei vieti mai bune, cred ca nu e mult mai putin dureros… Si saracul copil, va creste fara iubirea si caldura mamei… Oricum, durerea dupa pierderea unui copil ramane vesnica.
08/02/2012 la 7:39 pm
Dureroasa decizie si pt Dan-shim…poate la fel de dureroasa ca si suferinta lui Jin Yi dupa pierderea copilului….
09/02/2012 la 11:26 pm
Da, asta e clar. Cred ca e foarte greu si sa stii ca ai un copil undeva in lumea asta mare si nu poti sa relationezi cu el, mai ales dupa ce l-ai crescut cativa ani. E la fel de greu. E intr-un fel echivalent cu situatia in care ti-ar muri copilul.
08/02/2012 la 7:28 pm
Ana, Hwang Jin Yi are reluare, chiar si noaptea?
08/02/2012 la 7:31 pm
da…la ora 2 noaptea
Recent from Hwang Jin Yi Categorie
Recent from K-drama Categorie
Recent from Povestea Categorie
Ultimele comentarii
KOREAFILM.ro
Despre noi
Recenzii
Impresii
Concursuri
Han Style
Flash MP3 Player
Here is the Music Player. You need to installl flash player to show this cool thing!
Bloguri
Korean Media
Site-uri oficiale
Abonare la newsletter