PDF
Inauguram o sectiune dedicata arhitecturii traditionale coreene, prin prezentarea tipologiei Hanok, locuinta reprezentativa pentru stilul de viata coreean.
În general, casele sunt considerate spatii de locuit ce reflectã modul de viatã traditional al oamenilor. De aceea, fiecare natiune a lumii are propriul ei spatiu de locuit care sã se potriveascã mediului climatic unic, conditiilor geografice si situatiei economice. Existã o varietate de tipuri de Hanok, acestea diferentiindu-se prin materialele folosite pentru acoperis, cum ar fi de exemplu acoperis de tigle, din scoartã de stejar, din stuf, din sindrilã sau se mai folosesc materiale precum lemn sau pietre cu suprafata netedã. Pãmântul galben, care poate fi gãsit îndeosebi pe cîmp, era folosit pentru constructia peretilor si pentru a despãrti pietrele folosite pentru ondol (sistemul coreean de încãlzire a podelelor). Stâlpii de sustinere erau fabricati din lemnul gãsit în pãduri iar gardurile erau fãcute din pietre sau lut. Peretii erau din pãmânt, pietre, nisip si mortar.
De-a lungul istoriei, coreenii s-au bucurat de beneficiile naturii si au trãit în armonie cu aceasta. Astfel, Hanok este perceput ca un loc plãcut pentru a locui, iar la constructia lui se au în vedere diversi factori precum vântul, soarele, terenul si mediul.
Principalele elemente din care este compus Hanok sunt urmãtoarele: poarta principalã, poarta lateralã, gosat (aleea), curtea, grãdina, fundatia, temelia, didimdol (o piatrã cu suprafata netedã plasatã în fata podelei ridicate ce duce în partea interioarã a casei), structura principalã a podelei, usi si geamuri, podeaua din lemn, acoperisul si peretii din lut. Poarta principalã era vãzutã ca un obiect menit pentru apãrarea familiei dar si de etalare a puterii. Forma si mãrimea portii principale ofereau indicii asupra functiei, caracteristicilor si abilitãtii financiare a familiei respective. Curtea avea un rol esential deoarece era un spatiu în care se desfãsurau treburile gospodãresti, erau primiti vizitatorii sau se puteau derula chiar si ceremoniile matrimoniale.
Una din caracteristicile constructiei unui Hanok este timpul scurt de ridicare a acesteia, fapt datorat specializãrii in lucrãrile de constructii, fãcându-se astfel cunoscut comertul cu lemn în procesul industrializãrii din perioada Joseon. Datoritã popularitãtii acestui tip de casã, industria a fost nevoitã sã încorporeze constructia de tip Hanok si în modelul cladirilor de afaceri.
Desi Hanok are un aspect destul de simplu la prima vedere, exista peste 2000 de terminologii arhitecturale, fapt ce arata ca acest tip de casa este orientat catre o tehnologie de constructie ce ofera o atentie in detaliu celor care locuiesc acolo. Se spune ca cei care doresc sa isi contruiasca o casa Hanok trebuie sa se gandeasca la aceasta ca si cum ar fi persoana la care tin cel mai mult deoarece in arhitectura ei se integreaza personalitatea locatarilor. Numai prin intelegerea adevaratului spirit al locuintelor Hanok se poate ajunge la o privire cuprinzatoare asupra modului de viata, valorilor si culturii coreene.
Se incarca...
18/03/2011 la 9:48 am
de cand exista sistemul coreean de încãlzire a podelelor…mereu m-am intrebat cum incalzeau ei camerele in serialele istorice pe care le vedem…poate am ratat eu vreo explicatie, dar in momentul acesta chiar nu stiu cum incalzeau casele
18/03/2011 la 10:08 am
Exact, vorba lui Liv, ce sistem de încălzire au aceste locuinţe?
Am observat cum se proceda la iluminatul caselor, insa la capitolul încalzire pass, nu se vad calorifere, sobe teracote, cămine încorporate in zidărie.
18/03/2011 la 10:40 am
ma bucur de toate aceste idei bune,prin care pot accesa mai usor
articolele preferate!
cred ca a fost o munca titanica,dar rezultatele vor fi pe masura !
Felicitari !!!
18/03/2011 la 11:12 am
Cea mai veche folosire a ondol a fost găsit într-un sit arheologic în Coreea de Nord de astazai. Descoperire arheologică din epoca bronzului, circa 1000 î.Hr., descoperit în Unggi , Hamgyeongbuk, în prezent Coreea de Nord. In locuinţă excavata si dezgropata in site-ul arheologic ste un vestigiu clar de Gudeul .
Temenu de ONDOL este mai modern cam de la inceputul lui 1900.
Gudeul la origine a fost guun-DOL (coreeană), ceea ce înseamnă piatră încălzită, şi pronuntarea sa a suferit unele schimbări de la Gudol sau Gudul să ia în cele din urmă forma de Gudeul. Ondol a fost scris mai întâi în caractere chinezeşti de scriitori moderni.
18/03/2011 la 11:17 am
Si eu m-am intrebat cum incalzesc ei spatiile de locuit avand in vedere si faptul ca usile aveau hartie de orez (sau asa ceva) in loc de geam….mi-am imaginat ca trebuie sa le fie frig iarna….
18/03/2011 la 11:17 am
Ondol, sau gudeul, în arhitectura traditionala coreeana, este un sistem de încălzire prin pardoseală care utilizează transferul de caldura direct de la fum de lemn la partea inferioara a unei podele zidarie gros. În uzul modern se referă la orice tip de încălzire prin pardoseală.
Daca tin eu bine minte parca a fost si o recenzie cu acest subiect sper sa nu ma insel.
18/03/2011 la 11:34 am
Iata o descriere interesanta:
http://spasiuc.weblog.ro/2011/03/17/ondol-%E2%80%94-o-instalatie-de-incalzire-neaobisnuit/
18/03/2011 la 2:09 pm
acum ca am citit articolul, ma tot intreb cum ar arata casa mea de tip Hanok! :)
18/03/2011 la 5:16 pm
oana bc, ar fi o casa minunata si cred ca foarte confortabila
18/03/2011 la 7:42 pm
multumesc!
21/03/2011 la 12:12 pm
@Zifi,multumesc pentru articolul despre ondol si istoricul lui.Foarte interesant si
documentat.