PDFGeumsansa (literalmente “Templul Muntelui de aur”) este principalul templu al Ordinului Jogye al budismului coreean. Se înalţă pe pantele Moaksan din Gimje City, Jeollabuk-do, Coreea de Sud.
ISTORIA
Există un dezacord minor, în ceea ce priveşte anul în care a fost ridicat Geumsansa. Redactarea Geumsansa sajeok (hanja:金山寺事蹟, Cronica Templului Geumsan) din 1635, arată că templul a fost înfiinţat în 600 î.Hr. de Baekje (18 î.Hr.-660 d.Hr.), unul dintre cele trei regate care au fost în peninsula coreeană în acea perioadă. Anul indicat este al doilea an al domniei de scurtă durată a regelui Beop (r. 599-600) şi primul an al următorului rege şi fiul său, Mu (r. 600-641). În document, regele Beop, care a fost un budist credincios, a dat un edict regal în 599, prin care interzicea uciderea oricărei creaturi vii şi hirotonirea a 38 călugărilor budişti. Pe de altă parte, Administraţia Patrimoniului Cultural al Coreei de Sud, Buddhapia – un site busidt sud-coreean şi alţii, susţin că Geumsasa a fost construit în 599, primul an al regelui Beop. Indiferent de data construirii sale, se presupune că a fost un templu semnificativ ţinând cont de dimeniunea şi caracterul său.
Crini-păianjen roşii (lycordis radiata) sunt presăraţi în afara porţi principale a Templului Geumsan.
Deoarece maestrul Jinpyo a condus proiectul de reconstruire a mănăstirii de la 722 în timpul domniei regelui Gyeongdeok la 766, în timpul domniei regelui Hyegong, Geumsansa a fost extins considerabil.
Perceptor al riturilor budiste, a hotărât ca statuia lui Maitreya să fie adăpostită în clădirea principală, care a devenit baza a sectei budiste Beopsang. Ca urmare a expansiunii, Geumsansa a devenit sediul pentru practicarea credinţei în Maitreya, în timpul perioadei regatului unit Silla (668-935).
După extindere, Gyeon Hwon (r. 900-935), care este fondatorul regatului Baekje de mai târziu (892-936) a protejat templul. Deşi se spune că el a emis ordine pentru a se efectua reparaţii parţiale pentru Geumsansa, nu există nicio certitudine că reparaţiile au avut într-adevăr loc. Printr-o ironie a sorţii, Gyeon Hwon a fost ţinut captiv la Geumsansa, atunci când fiul său, Prinţul Singeom a uzurpat tronul.
În 1079 ca Perceptor regal, Hyedeok a fost numit la conducerea Geumsasa şi el a renovat complet templu prin ridicarea a diferite sanctuare suplimentare. Aceasta a condus la perioada de înflorire culturală a Geumsansa.
În timpul campaniei militare japoneze a lui Hideyoshi Toyotomi în 1592, Geumsansa a jucat, de asemenea, un rol defensiv. Trupele budiste de voluntari, cu peste o mie de călugări, conduse de maestrul Noemuk (뇌묵대사) au utilizat Geumsansa ca teren de antrenament. În timpul celei de-a douza invazii japoneze, trupele de voluntari budişti şi-au stabilit sediul la Geumsansa. Întregul complex al templului a suferit ulterior o soartă tragică atunci când pavilionul şi schiturile periferice au fost arse din temelii de către forţele invadatoare japoneze.
Uşi frumos decorate, pictate în stilul dapo, în perioada Joseon.
Clădirile actuale au fost reconstruite în 1635. Templul de acum serveşte drept principal centru budist din regiune şi este unul dintre cele mai mari temple din Coreea de Sud. Templul adăposteşte foarte multe comori naţionale, istorice şi culturale, majoritatea fiind create înainte de a fi reconstruite actualele clădiri.
O hartă a actualului complex al Templului Geumsansa
Se incarca...
08/10/2010 la 2:26 pm
Carina,te-ai reintors cu aceste incursiuni in trecutul Coreei,ma bucur ft mult
Interesanta prezentarea si frumos templu.vot
08/10/2010 la 2:42 pm
Foarte interesant!!Kamsahamida si vot!!!
08/10/2010 la 3:15 pm
F frumos templu si cu o istorie atat de indepartata. o prezentare de nota 10 ca de obicei. vot
08/10/2010 la 3:27 pm
Vot carina
08/10/2010 la 3:41 pm
Carina,ne bucuram de 2 ori,odata ca ai revenit si a2a ca ne prezinti inca o “”bijuterie”".Frumos si…vot!
08/10/2010 la 4:01 pm
frumoasa prezentare,interesant crinul paiajen nu am mai vazut asa exemplar
vot
08/10/2010 la 4:28 pm
acest crin-paianjen ,se gaseste pe marginea lanurilor de orez(ce spectacol!),de-a lungul raurilor si pe pasuni.Este de origini din China si Japonia,a fost preluat de americani care au acum un adevarat cult pt.aceasta planta.Este si o planta medicinala.In Japonia este numita Higanbana, floarea echinoctiului, datorita faptului ca infloreste in perioda echinoctiului de toamna. Higan este perioada de sapte zile care include ziua echinoctiului de toamna, perioada in care sunt vizitate mormintele celor dragi. Poate de aici asocierea florii cu moartea sau cu amintirile dureroase. Dupa unele pareri, a oferi cuiva o floare de crin-paianjen rosu inseamna a-ti lua adio de la ea. Floarea are o culoare rosu sangeriu, un rosu puternic, in contrast cu mediul mohorat si „mort” de toamna. In perioada infloririi, acesti crini nu au frunze, florile cu stamine mari crescand numai pe tijele lungi.
Lycoris radiata inseamna, din greaca, radiating twilight (lumina care radiaza in crepuscul, dupa apusul si inainte de rasaritul soarelui)
08/10/2010 la 4:34 pm
multumesc anja pentru aceste precizari
08/10/2010 la 4:44 pm
dupa cum spunea si ana multumim Carina ca ai revenit cu prezentarea acestor comori. interesant ca la ei totul este foarte bine conservat. Anja multumim pentru prezentarea acestei flori.
08/10/2010 la 4:51 pm
multumim Anja pentru prezentarea crinului paianjen pacat ca reprezinta durerea
08/10/2010 la 5:49 pm
carina, superba recenzie!!Vot!
08/10/2010 la 5:55 pm
Anja, multumim pentru prezentare!!!!!
08/10/2010 la 6:12 pm
intr-adevar sunt si eu im presionata de cat de bine conservat e totul, vot
08/10/2010 la 11:03 pm
Eu nu m-as supara daca a-s primi un buchet din acesti superbi crini!Inedita recenzie ,nu degeaba esti anchetator sef! La mai multe investigatii interesante! Daca m-ar lasa a-s mai vota dar asa……….!
09/10/2010 la 1:03 pm
ce finuta este acea floare rosie!
09/10/2010 la 1:25 pm
foarte frumos crinul. ceva deosebit. la fel si templul. si asteptam sa vedem şi comorile pe care le adaposteste. vot
09/10/2010 la 4:54 pm
impresionanta pictura templului… vot pt.recenzie… ;)
10/10/2010 la 2:00 pm
sper sa apara azi recenzia cu prima comoara a templului…