de Iuliana Dimancea
Pe data de 19 septembrie Hillary Clinton trimitea un comunicat de presă adresat coreenilor în numele președintelui american Barak Obama în care transmitea numai gânduri de bine, referindu-se la mult așteptatul moment din data de 22 septembrie, sărbătoarea Chuseok, prijlej pentru cetățenii Coreei de a-și sărbători strămoșii, valorile familiei și tradițiile. Pe 22 septembrie, The Independent relata că Chuseok se află pe locul patru în topul celor mai discutate subiecte în rândul microblogărilor. În timpul acestei sărbători de trei zile care dacă se nimereşte cu week-end-ul atunci se mărește, toate magazinele sunt închise, toată lumea își încetează activitatea de zi cu zi și se alătură familiei, orașului natal, pentru a participa la pregătirea ei. Rezervări la biletele de tren sau autobuz sau avion sunt făcute din timp și este cunoscut faptul că traficul va fi extreme de aglomerat. Totalul numărului de călătorii din și către orașele natale în timpul acestei sărbători, anul acesta a fost estimat să ajungă la 49.5 milioane cu 2.9% mai ridicat decât anul trecut.
Potrivit unei legende, Chuseok a început ca rezultat al unei competiții bazată pe cusut ținută între două prințese ale dinastiei Silla. Scopul era de a observa care echipă poate coase mai mult. Competiția a durat o lună terminându-se pe data de 15 a lunii a 8 a conform calendarului lunar din timpul lunii pline. Ca pedeapsă, echipa care a pierdut a trebuit să prepare o masă bogată pentru cei victorioși. Una dintre cele trei mari și importante sărbători ale anului, celelalte două fiind Seollal (Anul Nou) și Dano (a 5a zi din a 5a lună conform calendarului lunar), Chuseok, care de asemenea mai este denumit și Hangawi înseamnă mijlocul lunii august. Ca societate agrară de-a lungul istoriei, Hangawi era ziua în care coreeni mulțumeau strămoșilor pentru recolta anului și împărțeau bogățiile cu prieteni și rude. Soarele era considerat un fenomen natural, dar luna plină care apărea odată pe lună pentru a lumina noaptea era văzută ca o prezență binevenită. Prin urmare aveau loc festivități în ziua cu lună plină, în ziua de 15 august a calendarului lunar și astfel a devenit și este și astăzi cea mai importantă zi de celebrare. Așa cum rădăcinile puternice vor aduce o recoltă bogată, coreeni cred că legându-se de trecut vor avea parte de răsplată în prezent.
În dimineața zilei de Chuseok, mâncarea preparată cu recoltele proaspete ale anului precum și Songpyein (un tip de prăjitură de orez) sunt aranjate pe masă pentru a mulțumi strămoșilor în ritualul Charye (serviciul memorial pentru strămoși). După Charye, familiile vizitează mormintele și urmează Beolcho, când se îndepărtează buruienile din jurul mormintelor. Pe măsură ce se apropie noaptea, familiile și prietenii se bucură de minunata lună plină și joacă diferite jocuri. Coreenii cred că strămoșii lor trăiesc într-o lume paralelă, în oglindă, așa că așezarea mesei, bolul de orez, supa și bețigașele și lingura sunt așezate opus celor pentru cei vii. Prima dată când se toarnă vinul din orez se face pentru a invita strămoșii în casele lor, a doua turnare este pentru a se “bucura de mâncare” iar cea de-a treia pentru a-și lua la revedere și a-I lăsa să plece în pace. În timpul ceremoniei nicio creatură vie nu este permis să fie omorâtă, nici măcar o muscă, deoarece ar putea fi spiritul strămoșilor care au sosit pentru a se bucura de mâncare. Coreeni cred ca strămoșii vor devora spiritual mâncarea dar s-ar putea simți jigniți de aromele prea puternice așa că masa este pregătită pe cât de simplu posibil și natural iar aromele atât de cunoscute și tipice coreenilor cum ar fi usturoiul sau chili sunt omise intenționat. Tot ce este roșu pe masă este poziționat spre est iar grămezile de fructe sunt cu soț și plasate la marginea mesei pentru ca aceștia să se servească mai ușor. Asta se poate întâmpla în anumite zone, nu este universal valabil. Alte surse prezintă rețete de mâncăruri care includ resprectivele condimente. Să ne aruncăm privirea asupra câtorva feluri principale.
Nurumi reprezintă carne și legume sub formă de frigărui și sunt în esență mâncarea pentru strămoși. Este foarte important să creați o combinație bogată în culori și modele dar trebuie să știți că ingredientele de bază variază de la o regiune la alta. Ingredientele sunt trecute prin ou și făină înainte de prăjire iar în Seul sunt numite “jin-nurumi” și acestea includ carne, rădăcină de clopoțel și ceapă verde.Însă în provincia Gangwon sunt numite “neurimi” și sunt făcute din rădăcină de clopoțel, ceapă verde, carne de vită, varză chinezească, frunze de ferigă și alge. După ce sunt prăjite, frigăruile sunt fierte puțin într-o mixtură de sos de soia, zahăr, ceapă verde, usturoi pentru a le oferi un extra strat de asezonare.
Dovlecii reprezintă o altă parte simbolică importantă din Chuseok. Cu toate că de obicei nu sunt destul de copți în această perioadă, în vechile timpuri coreeni îi culegeau, decojeau și înjumătățeau. Erau apoi goliți de interior și tăiați în felii pentru a-i prăji cu puțină carne de vită. Adăugați câteva picături de sos de soia și ulei din susan și obțineți preferata sărbătorii.
Songpyeon, mâncarea tradițională a acestei sărbători, este gătit din orez proaspăt cules, făcut pastă și amestecat cu apă. În diferite zone din Corea se folosește uneori și cartofi, cartofi dulci sau ghinde în loc de orez rezultând astfel diferite savori. Umplutura de asemenea variază de la familie la familie și în funcție de zonă, dar germeni de fasole, castane, fasole roșie, jujube și pastă de susan sunt cele mai întâlnite. Songpyeon sunt înăbușite cu o pătură de ace de pin pentru a oferi o savoare deosebită și apoi se aplică deasupra puțin ulei de susan. Se spune că cea care va găti cel mai frumos platou de songpyeon va întâlni un băiat arătos așa că fetele singure întotdeauna își doresc să-l gătească pe cel mai atrăgător. În ce privește jocurile menționate mai sus, pe care coreeni le practică odată cu acestă mult așteptată și apreciată sărbătoare amintim trei dintre ele.
Legănatul Original, coreeni atârnau leagănul de o creangă a unui pin sau salcie care avea coarde foarte lungi pentru a se bucura de un balans mare. Jocul legănatului a fost gradual sistematizat și concursurile erau arbitrate în diferite moduri. Cel care se legăna trebuia să atingă cu piciorul un clopoțel care atârna în aer, sau o coardă era atașată trapezului pentru a măsura înălțimea obținută de cel care se legăna.
Sărituri pe cumpănă Săritul pe cumpănă este un joc răspândit și popular în rândul femeilor. Există diferite povești despre originea acestui joc în Corea. Una dintre povești este aceea că femeile au început săritul pe cumpănă atunci când se aflau în spatele peretelui din închisoare pentru a-și vedea soții. O altă poveste spune că femeile care erau casnice au inventat acest joc pentru a putea observa lumea din spatle zidului casei. Din timpuri antice le plăcea să sară pe cumpănă și o veche zicală spune că această săritură executată în ianuarie le previne în a prinde ciulini pe picioare. De sărbători acest obicei este practicat de fete, femei tinere chiar și de copii și femei de vârstă mijlocie îmbrăcate în cele mai bune haine arătându-și îndemânările și schemele de care sunt în stare. În timpul săriturii se execută diferite mișcări cum ar fi despărțirea picioarelor în aer, întinderea picioarelor în față sau în laterală sau diferite mișcări ritmice pe ritmul unei melodii folk. Cumpănă are 6 metri în lungime, 40 de centimetri lățime și groasă de 5 centimetri. În general este făcută din lemn de Manchuria care este gros și elastic. Există un pivot în centrul ei. O altă zicală spune că fetele care nu sar cumpăna vor avea probleme în a procrea.
Ganggangsullae adica dansul corean în cerc este realizat de mame și fiice care se îmbracă în hanbok (rochii coreene tradiționale) și se adună în cercuri ținându-se de mâini și cântând. Acest dans este originar din dinastia Joseon din timpul invaziei japoneze când armata coreană îmbrăca femeile și fetele în uniforme militare și le puneau să se plimbe în cerc în jurul unui vârf de munte pentru a crea impresia japonezilor că armata coreană este mai numeroasă decât era de fapt. Prin această metodă coreeni au reușit în cele din urmă să îi învingă. Rochiile pe care femeile le poartă sunt numite Chuseok și tradiția spune că în timpul sărbătorii Chuseok căpetenia casei cumpără haine noi pentru toți membri familiei, inclusiv pentru servitori. Obiceiul acesta poartă numele de Chuseokbim și de obicei se mai poartă tradiționala hanbok dar în zilele noastre femeile mai adoptă și alt stil de haine.
Dacă v-am deschis apetitul și aveți curiozitatea să cunoașteți mai multe despre această sărbătoare, despre originile și poveștile de la baza ei vă recomandăm două minunate cărți care vă transportă în lumea coreană.
30/09/2010 la 2:22 pm
superba recenzie,iuliana dimancea
multumesc,am aflat multe detalii interesante
cartile unde le-am putea gasi?
30/09/2010 la 3:54 pm
Gr aglomeratie si ce multe activitati se desfasoara,adevarat furnicar.Iar papica de frumoasa nu am ce zice,dar cred ca la gust …….deja i-mi ploua-ngura.
30/09/2010 la 4:58 pm
o recenzie minunata care prin descriile facute ,m-a facut sa traiesc cu maxima intensitate,placere si fericire aceasta sarbatoare!Mii de multumiri !
30/09/2010 la 5:35 pm
reteta cu dovleac pare usor de preparat!
30/09/2010 la 5:38 pm
frumoasa si interesanta recenzie,multumim !
01/10/2010 la 3:48 pm
Foarte frumos. O descriere minunata a acestei sarbatori. Haioasa partea cu saritul si mai ales semnificatiile acestui joc.
Armata coreana a dat dovada de multe ori de ingeniozitate in ce priveste strategiile de lupta . Bravo lor!
Si, aceeasi intrebare ca a Anei: Unde putem gasi cartile?
18/09/2013 la 12:51 pm
Va doresc o sarbatoare Chuseok fericita! Cine vrea soju? :)