In 1997, la un an dupa debutul in lungmetraj cu Crocodile , Kim Ki-duk si-a lansat al doilea film, in care si-a mutat personajele, de pe malul raului Han, pe malul Senei. Yasaengdongmul bohoguyeok / Wild Animals este inspirat, cel putin partial, din experientele personale ale cineastului, care a trait 2-3 ani la Paris, vanzandu-si picturile pe strazi si, in paralel, descoperind capodoperele cinematografului.
Cele mai multe locatii de filmare sunt pariziene, iar din distributie fac parte si actori francezi foarte cunoscuti, precum Richard Bohringer (boss-ul bandei protagonistilor) si Denis Lavant (Emil), care au acceptat sa joace sub bagheta regizorului coreean.
Jo Jae-hyeon, fostul „Crocodil”, il interpreteaza aici pe Cheong-hae, un emigrant ilegal din Coreea de Sud, care, in loc sa se dedice talentului sau de pictor, traieste din furtisaguri si inselatorii. El il cunoaste pe Hong-san (jucat de Jang Dong-jik), si el emigrant ilegal, insa fost soldat nord-coreean. Asadar, doi straini pe un pamant strain, lipsiti de identitate in tentativa lor de a se integra, si in acelasi timp doi dusmani prin traditie, intre care se naste o bizara prietenie, nu lipsita de tradari.
Ambii eroi sunt indragostiti de femei care au in viata lor alti barbati: Cheong-hae – de Corrine (Sasha Rucavina), o „statuie vie” care admira un bust Camille Claudel si este terorizata de un ticalos; Hong-san – de Laura (Ryun Jang), o dansatoare de peep show pe care a cunoscut-o in tren si care iubeste un gangster pocait.
Cei doi incep sa faca bani cu spectacole pe strazi, gratie fortei si reflexelor extraordinare ale lui Hong-san, insa curand, cum Cheong-hae (mult mai putin dezvoltat fizic, dar mult mai intreprinzator) viseaza la castiguri tot mai mari, intra intr-o banda de raufacatori francezi si ajung, inevitabil, la crima.
Filmul are destula violenta si suficiente scene de sex ca sa-i descurajeze din start pe anumiti spectatori. Totusi, in ciuda muzicii excesive, exista si scene emotionante, chiar dintre cele mai socante.
De exemplu, Corrine, care este periodic batuta de concubinul ei cu un peste inghetat, ajunge sa foloseasca aceeasi „arma alba” pentru a-l injunghia mortal pe cel de care nu se poate elibera. Trebuie spus ca pestele, ca si alte imagini legate de apa, este un simbol recurent in filmografia lui Kim Ki-duk, aici sugerand Raul.
Iar in cea mai dramatica secventa a filmului, Hong-san, plin de sange, se masturbeaza urmarind-o pe Laura dansand si apoi renuntand pentru a-si jeli iubitul mort, iar in final ea descopera infricosata la mana voaiorului ceasul celui a carui moarte o deplange.
Wild Animals, chiar daca nu este unul dintre cele mai izbutite filme ale lui Kim Ki-duk, merita vazut pentru a observa evolutia acestui mare cineast, precum si modul in care el abordeaza relatia dintre viata si arta sau cea dintre Eros si Thanatos.
27/07/2010 la 1:51 pm
Draga Mihai, mie personal nu-mi place subiectul. Am ales acest loc(adica blog) tocmai pentru ca mi-a placut normalitatea.Avand in vedere explozia de violenta, pornografie, patologic, etc ce ne inconjoara, am considerat ca aici este o “oaza” unde pot sa nu vad asa ceva.Desigur ca aceasta este numai parerea mea.Si, de asemenea, este evident ca si in Korea se fac astfel de filme, cu subiecte HOT pentru a atrage. Sper sa nu supar pe nimeni. Am fost numai putin mirata de aceasta alegere dintre atatea altele.Oricum ar fi, te astept si cu alte noutatimai pe gustul meu. Merci!☺
27/07/2010 la 5:33 pm
Multumim pentru comment; am incercat sa abordam teme cat mai variante; vom face o selectie mai atenta a titlurilor selectate :)
27/07/2010 la 5:46 pm
Nici eu nu sunt o impatimita a genului si nici al stilul Kim ki duk. Nu demult, dupa vizionarea filmului Arumdabda aka Beautiful, am citit intr-un reportaj ca acest mare cineast coreean isi descrie filmele semi-abstracte…acest concept reiese din faptul ca in filmele sale prezinta mai mult decat realitatea. El incearca sa aduca un plus in actiunea fiecarui film pe care il realizeaza…aducand pe escrane gandurile si sentimentele oamenilor. (daca gasesc linkul cu interviul o sa il postez aici)
27/07/2010 la 5:48 pm
claudia,de multe ori realitatea intrece fictiunea
trebuie sa recunosc ca nici pe mine nu ma pasioneaza astfel de filme
27/07/2010 la 5:48 pm
Deokman, sunt de aceeasi parere!
27/07/2010 la 6:11 pm
@Ana, fictiunea, am putea spune, este inspirata tot din realitate…pana la urma imaginatia porneste de undeva iar realitatea este perceputa diferit de fiecare individ. Fara procesul de creatie campul cunoasterii umane ar fi extrem de limitat.
27/07/2010 la 6:38 pm
Nu se poate vorbi despre cinematografia actuala coreeana fara filmele lui Kim Ki Duk.
Lumea filmelor lui este intunecata si violenta dar este parte a realitatii zilelor noastre fie ca ne place sau nu.
A cenzura sau elimina din discutii si analize filmele lui Kim Ki Duk sau ale lui Chan-wook Park din cauza tematicii …ar fi foarte ciudat.
Daca s-ar selecta numai anumite filme care nu starnesc controverse … ar fi si mai ciudat: “o selectie mai atenta” ce presupune?
Sper sa nu va supere parerea mea.
27/07/2010 la 6:48 pm
multumim sora pentru comentariu :)
27/07/2010 la 8:09 pm
[...] This post was mentioned on Twitter by Filme-carti.ro- Jovi, Mihai Fulger. Mihai Fulger said: Un Kim Ki-duk timpuriu http://bit.ly/bEy4Kr [...]