Daehan (대한)

Daehan (대한, care în sens strict înseamnă frigul cel mare) este ultimul termen solar din cei douăzeci și patru de termeni solari. Aceasta are loc spre sfârșitul lunii a douăsprezecea din calendarul Lunar iar anul acesta cade în data de 20 ianuarie din calendarul Gregorian atunci când Soarele se află la 300 ° pe traiectoria în mişcarea sa aparentă. Frigul se intensifică progresiv după Ipdong (입동, începutul iernii), temperatura lovind cele mai scăzute valori în mod succesiv de Soseol (소설, prima zăpadă), Daeseol (대설, zăpadă mare), Dongji (동지, solstițiul de iarnă) și Sohan (소한, frigul mai mic). Cu toate că, în China, Daehan este declarată ca fiind ziua cu cea mai rece vreme din an, acest lucru nu este valabil și în Coreea, când cea mai rece vreme din an este în jurul zilei de Sohan, aceasta fiind atestată prin zicalele vechi: “Dacă nu este frig, nu este Sohan; dacă nu este potrivit de rece nu-i Daehan, “sau “Gheața de Sohan se topește de Daehan“.

Locuitorii din Jejudo, cel mai sudică insulă din Coreea de Sud, numesc perioada de aproape o săptămână, de la a cincea zi după Daehan până la a treia zi înainte de Ipchun (입춘, începutul primăverii) singugan (신 구간, care în sens strict înseamnă între vechi și nou). Cei de pe insulă, cred că această perioadă este o fereastră specială de timp (conform credinței populare, în această perioadă are loc o tranziție între zeii vechi și zeii noi care administrează treburile omenești și lumești) iar activități ca mutarea sau repararea unei case pot fi efectuate fără consecințe negative pentru familie.

Sursă: folkency.nfm.go.kr/eng