koreafilm

Relația dintre Coreea și SUA

Written by koreafilm. Posted in Coreea azi, Istorie, Istorie si cultura, Recenzii Koreafilm

Tagged: , , , , ,

00_INTL_USA_Korea_Puzzle_800px

Published on septembrie 13, 2013 with 8 comentarii

de Claudia Toma


Dacă în Epoca Modernă, Coreea era cunoscută în lume sub numele de Regatul Ermit, căci prefera să adopte o politică izolaționistă și refuza cu orice preț schimburi comerciale cu marile puteri ale vremii, precum și cu SUA, odată cu infiltrarea creștinismului în Choseon și constrângerile din partea Japoniei, conducătorii coreeni au acceptat schimburile comerciale cu Statele Unite. Dacă în perioada interbelică cele două state nu au interacționat foarte mult, anul 1945 a marcat schimbarea istoriei coreene. Ocuparea teritoriului coreean de către armatele americane pentru a preîntampina trupele japoneze care urmau să capituleze, precum și apărarea Coreei de Sud în timpul Războiului de Secesiune (1950-1953) au dus la o relație de interdependență între cele două state.

În anii 50, pentru mult timp Coreea de Sud avea să devină dependentă de americani, atât pe plan militar, cât și economic, pe teritoriul sud-coreean aflându-se circa 28.500 militari americani. După ce a avut loc creșterea economică a Coreei de Sud, aceasta a devenit unul dintre principalii parteneri din zona asiatică a Statelor Unite ale Americii.
În acei ani, America era poreclită de coreeni Unchiul Sam. La rândul său, Coreea de Sud a ajutat cu trupe SUA în timpul altor conflicte, cum ar fi Războiul din Vietnam, iar actualemnte în Iraq și Afghanistan.

De multe ori a acestă țară a fost văzută ca un înger salvator care i-a scăpat din mâna comuniștilor, cel mai cunoscut erou american în Coreea de Sud fiind generalul McArthur, căruia de altfel i s-a ridicat o statuie in orașul Incheon, care a condus trupele în timpul Războiului din Coreea. Opiniile cu privire la SUA au alternat, căci de multe ori soldații americani au comis atrocități în peninsulă, precum violuri. Mulți coreeni au blamat SUA pentru că au venit cu ideea divizării peninsulei. Actualmente în Coreea există două grupări, conservatorii și progresiştii. Primii consideră că SUA au jucat un rol esențial în Războiul Coreean, pe când ceilalți îi consideră vinovați pentru tot ceea ce s-a întâmplat. Astfel că de multe ori au avut loc manifestații între cele două grupări, fiecare dintre ele apărându-și ideile.

Anul 1961 marchează venirea la putere a lui Park Chung-Hee printr-o lovitură de stat. Acest lucru nu a fost pe placul americaniilor care promovau principiile democratice. Astfel relațiile cu SUA s-au deteriorat începând cu această perioadă, mai ales datorită politicii naționaliste dusă de acest președinte, care de altfel își propusese să pună la punct planurile pentru dezvoltarea armelor nucleare. „Yankee, go home” (Plecați acasă) – aceasta era replica coreenilor pentru americani. Mai mult decât atât, în epocă s-a vechiculat că americanii au fost în spatele asasinării președintelui Park în 1979, căci tot aceștia susținuseră asasinarea președintelul sud-vietnamez, Ngo Dinh Diem. Cu toate acestea, SUA au infirmat cu desăvarșire aceste acuze. Primii ani după asasinarea președintelui Park au fost marcaţi de instabilitate politică şi de revolte din partea poporului coreean, precum și de presiuni din partea americanilor pentru a instaura un guvern pro-democratic.

Schimbarea generațiilor, dezvoltarea economică a Coreei de Sud și transformarea sa în tigrul asiatic, a îmbunătățit vizibil relațiile sale cu SUA, mulți sud-coreeni preferând să plece în America pentru a studia. Din ce în ce mai mulți tineri din generația 90 au adoptat stilul american, văzand această țară ca fiind un loc favorabil. Cu toate acestea, au existat o serie de evenimente care au dus la răcirea, chiar înrăutățirea relațiilor dintre cele două state.

La 3 aprilie 1997 are loc crima de la Itaewon, într-un „Burger King”, când doi coreeni-americani ucid un student coreean în toaletă, fără un motiv anume, ba mai mult decât atât, datorită cetățeniei lor americane, cei doi asasini nu au putut fi pedepsiți. Filmul The Case of Itaewon Homicide a încercat să redea evenimentele care au avut  loc atunci. Acest incident a dus la ieșirea coreenilor pe străzi, care doreau retragerea definitivă a soldaților americani de pe teritoriul țării lor.

Un alt incident este cel de pe 9 februarie 2000 când 20 de cutii de aldehidă formică au fost vărsate în râul Han. Filmul coreean The Host a fost turnat pentru a reda evenimentele de atunci.

În anul 2002 are loc accidentul de pe Autostrada 56, când niște soldați americani calcă două studente coreence. Și acest incident a dus la proteste din partea cetățenilor coreeni.
Mai mult decât atât, coreenii au contraatacat, astfel că în septembrie 2002 un soldat american cade victimă demonstrațiilor anti-americane, fiind răpit și forțat să ceară iertare tuturor coreenilor pentru comportamentul necorespunzător de care dau dovadă.

Un alt eveniment care pune la încercare relațiile dintre cele două state a avut loc în 2003 când Guvernul Coreei de Sud a interzis importurile de carne de vită din SUA deoarece aceasta era contaminată și punea în pericol viața cetățenilor.

Deși în general părerea sud-coreenilor vizavi de americani este una pozitivă, aceștia de exemplu nu privesc un coreean american cu drepturi depline, văzandu-l mai degrabă ca pe un străin, deoarece sângele său este mixt. Această atitudine este dovedită de refuzul oficialilor coreenilor de a angaja profesori de limba engleză care sunt jumătate coreeni-jumătate americani, deoarece consideră că nu știu pe deplin limba engleză.

Un alt domeniu în care americanii și-au pus amprenta este cel lingvistic, deoarece în limba coreenă majoritatea cuvintelor împrumutate sunt de origine engleză, fiind cunoscut termenul de konglish. 게임 (geim= joc), 노트 (notî= caiet de notițe), 버스 (bos= autobuz), 비디오 (bidio=video), 쇼핑 (shioping= shopping), 커피 (kopi= coffee), etc.

La rândul lor, americanii sunt surprinși de societatea coreeană din cauza următoarelor fapte: dificultatea limbii coreene; începerea relațiilor amoroase în jurul vârstei de 20 de ani; prietenii de același sex sunt afectuoși în public, însă cuplurile căsătorite evită acest lucru; cât de mică este Coreea din punct de vedere geografic; de respectul de care se bucură cadrele didactice din Coreea de Sud, precum și de mijloacele de transport care sunt excelente și nu în ultimul rând, cu cât de multă plăcere ascultă coreenii muzică.

Surse: rokdrop.co;, The history of Korea, 1995 (edited and produced by World Campugraphic Co., Ltd., Jung Moon Printing Co., Ltd. Seoul, Korea); Bruce Cumings, Korea`s place in the sun: A modern history; Countrystudies.us/south-korea; fas.org

Despre koreafilm

koreafilm

Browse Archived Articles by koreafilm

8 comentarii

There are currently 8 comentarii on Relația dintre Coreea și SUA. Perhaps you would like to add one of your own?

  1. interesanta prezentare. SUA a stat, sta si va sta la baza multor evenimente neplacute si dureroase in istoria multor tari si poate la prea putine evenimente bune si fericite. multumim frumos Claudia pentru aceasta trecere in revista a relatiilor dintre cele doua tari.

  2. Multumesc si eu, Claudia! Ma bucur ca ai pus in lumina acest subiect!

  3. Multumesc pentru articol Claudia! Foarte interesant, cred ca SUA, mai ales armata americana este vazuta foarte dificila in toata lume (mie nu prea imi place ca se cred salvatori a lumii). Presedintele Park Chung-hee nu era tatal actualei doamna-presedinte? Si am citit o carte (Elizabeth Kim:Zece mii de picaturi de lacrimi) despre o femeie coreeana-americana, a carei mama a fost omorata de familie pentru ca a avut o relatie cu un soldat american, iar ea dusa la orfelinat si mai tarziu infiata in SUA, dar nu-si gasise locul acolo, fara radacini, intr-o lume straina, rece si bigota. Va recomand!

    • Cred ca da, e vorba de tatal actualei presedinte. Ft interesant articolul, multumim!

  4. Primul conflict “fierbinte” al “războiului rece” a fost reprezentat de războiul din Coreea desfășurat între 25 iunie 1950 și până la semnarea armistițiului din 27 iulie 1953. Astfel între anii 1950 și 1953, în Peninsula Coreeană, s-au angajat în conflict militar cele mai puternice țări din lume.

    Din punct de vedere ideologic partea comunistă a dorit să includă Peninsula Coreeană într-un bloc comunist. Din punct de vedere politic, Uniunea Sovietică a asemănat Peninsula Coreeană cu Polonia în Europa de Est, văzând în aceasta o rampă de lansare pentru un eventual atac împotriva U.R.S.S. și a susținut faptul că guvernul coreean ar trebui să fie “loial” Uniunii Sovietice.

    Coreea se afla sub acupația Japoniei încă din 1910 fiind exploatată economic și servind drept bază importantă de război pentru niponi în timpul celui de-al doilea război mondial. După capitularea Japoniei pe 10 august în urma atacurilor americane de la Hiroshima și Nagasaki pe 6 și respectiv 9 august 1945, peninsula a fost împărțită de-a lungul paralelei 38, separare făcută de comun acord, prin care trupele americane ocupau partea de sud iar cele sovietice zona de nord. S.U.A. au sugerat ca paralela 38 să acționeze ca linie de demarcație, propunere acceptată fără obiceție de Stalin, pentru acesta prezentând mai mult interes zona nordică mai industrializată decât cele două treimi de populație rămase în sud.

    Paralela 38 a căpătat atât un sens militar cât și politic în plus, față de cel geografic de până la acel moment, deoarece a fost aleasă pentru a facilita capitularea Japoniei și a creat condiții pentru o Coree aflată sub tutelă multi-națională. Din punct de vedere fizic, împărțea peninsula tăind mai mult de 75 de pârâuri, 12 râuri, 181 de drumuri de care, 104 drumuri de țară, 15 drumuri de provincie practicabile pe orice tip de vreme, 8 autostrăzi, 6 linii de transport feroviar și chiar și o casă.

    Din punct de vedere economic divizarea în sine nu a fost benefică pentru viața de zi cu zi a coreenilor deoarece cele două zone se completau reciproc atât în sectorul agricol cât și industrial. În ceea ce privește aspectul politic, în urma ocupației militare din cele două părți ale peninsulei de către americani și sovietici, linia tot odată împărțea poporul coreean în două blocuri diferite din punct de vedere ideologic, politic, și al valorilor și sistemelor economice. Astfel paralela 38, de altminteri o linie artificială, promitea doar să irite situația din Coreea.

  5. Mulţumim pentru articol Claudia, nu m-ar mira ca americanii să fi pus la cale asasinarea preşedintelui Park pentru ca să se bage ei în guvernarea Coreei, ei asta fac vor să conducă lumea ca să le fie lor bine. Eu cred că coreeni nu au nevoie de sprijinul americanilor ca să se dezvolte, pot să se descurce singuri.

  6. Ca in fiecare padure,exista si uscaturi!Parca v-am mai spus eu,in M*A*S*H este redata foarte bine ,influenta americana asupra coreenilor! Parca la noi,americanii nu ies basma curata?

  7. In opinia mea, americanii au avut in Coreea de Sud atat un rol pozitiv cat si unul negativ. Ei au adus tehnolodgie si au ajutat-o sa se dezvolte, au aparat-o impotriva comunistilor dar pe de alta parte au comis multe atrocitati in Coreea. Cuvintele americane scrise cu caractere coreene nu fac decat sa degradeze limba coreeana. Cat despre divizarea peninsulei coreene, in acest caz atat SUA cat si Rusia au fost de vina. Ambele tari s-au gandit doar la propriile interese, nu la dreptate sau binele oameniilor din Coreea. Atat rusii cat si americanii sunt de vina pentru toate tragediile prin care a trecut poporul coreean de la cel de-al doilea razboi mondial si pana in prezent. Impartirea peninsulei coreene mi se pare un lucru extrem de crud si de nedrept care nu a facut nimanui bine. Pentru acest lucru sunt responsabili atat rusii cat si americanii.

Lasă un răspuns către Liliko