Carina T. [KF]

Jurnal coreean – Locurile Independenţei

Written by Carina T. [KF]. Posted in Informatii utile, Istorie, Istorie si cultura, Recenzii Koreafilm, Recomandarile lunii, Travel tips

Tagged: , , , , , , , , , ,

564776237_1c827e7c15_o

Published on iulie 26, 2012 with 154 comentarii

- partea a şasea -

Sâmbătă, 12 mai – Seul
Vizita noastră prin Bukchon nu s-a încheiat odată cu magazinul de suveniruri. Am ieşit de acolo cu greu, mai „bogate” cu ceva amintiri cu o parte dintre favoriţii noştrii şi cu buzunarele ceva mai goale. Şi pentru că foarte mulţi au fost curioşi să vadă ce am cumpărat, vă voi arăta câteva obiecte.





Eram atât de încântată de portofelul meu cu Lee Seo Jin, încât din acel moment l-am folosit. De câte ori scoteam portofelul să plătesc, stârneam diferite reacţii. Oare de vină era figura enigmatică a lui Yi San? Sigur nu. În orice caz, este un personaj foarte cunoscut de toţi coreenii. Se vedea clar că sunt străin, dar asta dovedea că sunt un fan a lui.

Ne-am despărţit cu greu de vânzătoarea de la magazin care ne-a spus că nu trebuie să ratăm să vizităm Bukchon Hanok Village. Eram chiar în intersecţia de unde începea cartierul. Dar înainte să ajungem acolo, ne-am atras atenţia altceva. Foarte mulţi oameni de diverse vârste intrau în curtea unei clădiri ce semăna cu Liceul Kirin din serialul „Dream High” . Bineînţeles că am vrut să vedem despre ce este vorba.


Liceul Choong Ang
În curte, în colţul din dreapta al clădirii principale era un grup de prichindei care ascultau explicaţiile învăţătoarei. Mi-am dat seama că acest loc are o anumită importanţă şi am devenit din ce în ce mai curioasă. Ceva mai târziu am aflat ce reprezenta acesta.

Liceul Choong Ang a fost fondat în anul 1908 de către un grup de promovare a educaţiei coreene, aparent fără motive politice, dar cel mai probabil pentru a promova dezvoltarea şi independenţa naţională, care era sub ameninţare în acel moment. După ce grupul fondator a fost desfiinţat de către japonezi în 1910, a fost preluat de către Academia Tinerilor Coreeni (aka “Heungsadahn”), un grup civi creat de către activistul pentru Independenţa Coreei, Dosan Ahn Chang-ho. Şcoala a întâmpinat dificultăţi de management, dar cu toate acestea, în 1915, a fost cumpărată de nimeni altul decât Kim Song-su. Statuia lui se află chiar în faţa clădirii principale.


Kim Song-su – educator, jurnalist. Politician, tatăl capitalismului coreean, susţinător timpuriu al democraţiei liberale, în Coreea.

Dar el a fost şi un timp colaborator japonez. Oricum, Kim – care s-a născut într-o familie bogată din Jeollabuk-do, proprietari de terenuri din 1891 – Kim Song-su a achiziţionat Liceul Choong Ang în 1915, imediat după revenirea în Coreea de Sud, cu o diplomă în economie politică obţinută la Universitatea Waseda din Japonia. El a fondat Dong-A Ilbo în 1920, şi a cumpărat Universitatea din Coreea, în 1932. Şi-a petrecut anii de război promovând efortul de război japonez (aşa că el este acuzat), dar după capitularea Japoniei, a ajuns consilier la Administraţiei Militară a SUA în Coreea. El a fondat în cele din urmă Partidul Democrat Coreean, şi a devenit al doilea vicepreşedinte al Coreei în 1951, înainte de a demisiona anul următor în timpul perioadei dictatoriale a preşedintelui Syngman Rhee. A murit trei ani mai târziu, în 1955.



Vedere, din spate, după ce treci prin arcada de la clădirea principală

Partea din spate a clădirii principale, comandată de Kim şi proiectat de către unul dintre părinţii arhitecturii moderne coreene, Park Dong-jin, şi a fost finalizată în 1937. Este o clădire în stil gotic.


Curtea interioară a liceului.



În stânga şi dreapta sunt Sala de Vest şi Sala de Est, construite în 1921 şi, respectiv 1923. Aici am văzut pomi cu nişte forme ciudate, dar foarte frumoşi.


În curtea interioară se află statuia celui care liceul îi poartă numele. Şi acolo erau câţiva şcolari, dar şi un cuplu de coreeni mai în vârstă. De la domnul – care e profesor – am aflat câteva informaţii despre şcoală şi că acesta nu este Liceul Kirin din serialele „Dream High 1 şi 2”. Însă, aici s-au făcut filmări la un alt serial celebru „Winter Sonata”.


Fiind sâmbătă, era destul de multă linişte în liceu, în afară de vizitatori, doar pe terenurile de sport din spatele şcolii se mai vedeau câţiva elevi.

După această plimbare prin curtea şcolii, am revenit lângă clădirea principală, dar prin partea stângă, acolo unde se găseşte Muzeul Umanităţii. Acesta este adăpostit într-o frumoasă clădire construită tot în stilul gotic, ca şi altele din campus.
Muzeul Umanităţii este deschis între orele 10.30 – 17.30, în afara zilelor de luni, taxa de intrare fiind de 2.000 de woni pentru adulţi şi 1.000 de woni pentru elevi şi studenţi.

Am aflat că întreg locul este încărcat de istorie, deoarece a jucat un rol important în Mişcarea pentru Independenta Coreei. În Sala Memorială Samil (1 martie) , din interiorul campusului, s-a scris „Declaraţia de Independenţă”. Clădirea principală, Sala de Vest şi Sala de Est sunt declarate situri istorice ale Coreei.

De altfel, acesta nu este singurul loc din zonă care este legat de Mişcarea pentru Independenţa Coreei. Vă amintiţi că în partea a patra a jurnalului v-am vorbit despre Templul Mahabodhi. Ei bine, în afară de acestea, în acea zi aveam să mai văd alte câteva asemenea locuri.


Firesc ar fi să vă povestesc acum despre următorul loc vizitat, dar fiind vorba despre Bukchon Hanok Village, despre care e foarte mult de scris, am decis să-i acord o parte specială din jurnal, iar acum să merg în continuare pe urmele Mişcării pentru Independenţă, locuri pe care le-am vizitat în aceeaşi zi.
La începutul lui martie, când florile încep să înflorească, este aniversarea Mişcării pentru Independenţă de la 1 martie 1919, o zi de sărbătoare naţională.
Câteva dintre aceste locuri se găsesc în Insa-dong, cartier aflat în apropierea Bukchonului.

Biserica Presbiteriană Seung Dong
Biserica este desemnată ca Proprietate culturală imaterială nr. 130 a Administraţiei metropolitane Seul şi o piesă importantă din istoria creştinismului coreean.
Precursoarea Bisericii Presbiteriene Seung Dong, Biserica Gondanggol, a fost înfiinţată de către misionarul american Samuel F. Moore în 1893, cu nouă ani înainte ca primul misionar presbiterian să sosească în Coreea.

La un an după ce biserica a fost fondată, o baekjeong (femeie din popor) Park Seong-chun, s-a alăturat congregaţiei. Acest lucru nu a fost bine primit de către nobilii, membrii ai bisericii, care au cerut ca femeia fie să fie expulzată, fie să stea în spate. Dar Moore a spus că în biserica lui nu există discriminare de clasă, şi de aceea nobilii au plecat formând propria lor biserică în Hongmun-dong (acum Samgak-dong).

În 1898, un incendiu a distrus Biserica Gondanggol, iar nobilii au acceptat ca oamenii simpli să meargă la Biserica Hongmun-dong. Interesant este că după ce Biserica Seung Dong a fost ridicată, primii doi bătrâni au fost Park şi Yi Jae-seon, un membru al familiei regale.

În 1905, Biserica Hongmun-dong a avut probleme. Activişti pentru Independenţă din congregaţie au vrut să implice biserica în aceste activităţi, în timp ce misionarii au vrut să rămână o comunitate spirituală. În cele din urmă misionarii au închis biserica. Aşa s-a întemeiat Biserica Seung Dong în Insa-dong.

Biserica, mai târziu, a devenit un centru important al Mişcării pentru Independenţă de la 1 martie. În subsolul bisericii, liderii studenţilor s-au întâlnit pe 28 februarie 1919 să se pregătească pentru citirea Declaraţiei de Independenţă, la pagoda din parcul din apropiere. Sala respectivă se află şi acum în biserică.

YWCA of Korea a fost înfiinţată la biserică, dându-i acesteia un loc special în istoria mişcării feminine coreene şi activismului social.

În ceea ce priveşte clădirea, biserica a căpătat forma sa actuală în 1912. Este o structură impunătoare de cărămidă roşie, construită în stil romanic. Partea albă de la intrare a fost adăugată în 1959. Interiorul păstrează o mare parte din aspectul original. Deşi este depăşită ca înălţime de zgârie-norii ce domină acum orizontul, nu puteţi să nu simţiţi cât de impresionantă trebuie să fi fost biserica în zilele sale de glorie, ţinând cont de modul în care domină casele hanok care o înconjoară.

Vechiul loc Taehwagwan
Taehwagwan, situat în Insa-dong, şi-a câştigat locul în istoria coreeană, fiind locul în care cei 33 de reprezentanţi ai naţionaliştilor coreeni s-au adunat pentru a citi Declaraţia de Independenţă.

Taehwagwan, deschis în 1918, a fost o filială a Myeongwolgwan, legendarul restaurant înfiinţat de fostul bucatar regal An Sun-Hwan. În mod ironic, având în vedere rolul său în istoria naţionalistă, restaurantul a fost iniţial o casă deţinută de nimeni altul decât Yi Won-yong, cel mai infam trădător din istoria coreeană. Yi s-a mutat de acolo lăsând locul restaurantului. Taehwagwan a fost mai mult decât un simplu loc unde se servea masa. Era în acelaşi timp un loc de divertisment, de tipul localurilor cu gisaeng (cu fete care cântau şi dansau). Un asemenea loc oferea intimitate şi, ca atare, reprezenta locul perfect pentru cei bogaţi şi puternici să discute afaceri, politică şi alte probleme importante, într-un cadru relaxat.

Pe 1 martie 1919, la ora 14.00, 29 dintre cei 33 reprezentanţi ai naţionaliştilor s-au întâlnit la Taehwagwan pentru a citi o copie a Declaraţiei pentru Independenţa Coreei. Iniţial ei voiau să se întâlnească în Parcul Tapgol pentru a citi documentul în public, dar, în cele din urmă, au ales o locaţie mai privată îngrijoraţi că o lectură publică ar putea declanşa o revoltă. Dar proprietarul restaurantului i-a anunţat pe japonezi care au trimis imediat 80 de poliţişti. Unul dintre reprezentanţii, faimosul călugăr budist şi poet “Manhae” Han Yong-un, a strigat, “Trăiască Independenţa Coreei!”. Restul reprezentanţilor l-au urmat, după care au fost imediat arestaţi.

Pe locul vechiului Taehwagwan ridică acum o clădire cu 12 etaje, în faţa căreia este amplasată o piatră care aminteşte de importanţa istorică a acestui loc.

Boseongsa
În spatele Templului Jogyesa şi înconjurat de clădiri de birouri este un mic parc ce marchează locul Tipografiei Boseong. Fondată în 1910, Tipografia Boseong era specializată în tipărirea de materiale religioase şi manuale şcolare, dar în noaptea de 27 februarie 1919, Preşedintele companiei Lee Jong-il, Directorul fabricii Kim Hong-gyu, şi Directorul general Jang Hyo-geun au tipărit pe ascuns 35.000 de exemplare ale Declaraţiei pentru Independenţa Coreei. Ei le-au dus acasă la naţionaliştii care le-au distribuit la nivel naţional a doua zi, pregătind totul pentru Mişcarea Samil. Aproape că au fost prinşi de către un detectiv japonez, dar au scăpat spunându-i că au tipărit nişte registre de familie.

Pe 1 martie, compania a tipărit 10.000 de exemplare ale ziarului „Joseonul Independent”, un ziar secret. Din această cauză, compania a fost imediat închisă de către poliţia japoneză, iar în noaptea de 28 iunie, acolo a izbucnit un incendiu care a distrus clădirea în totalitate. Pe locul respectiv a fost ridicată o statuie care aminteşte de implicarea tipografiei în Mişcarea pentru Independenţă.

Templul Central al Chondogyo
Un punct de reper în Insa-dong, este Templul Central al Chondogyo, una dintre clădirile cele mai frumoase ale arhitecturii contemporane coreene. Conceput de către liderul Cheondogyo şi activistul Son Byeong-hui, unul dintre liderii Mişcării pentru Independenţă, construcţia lui a început în 1918 şi a fost finalizată în 1921. Structura a fost proiectată de arhitectul japonez Nakamura Yoshihei, care i-a dat un aspect distinctiv al stilului „Viena Secesionistă”. Impunătoarea clădire a fost ridicată ca o provocare adusă Catedralei Myeong-dong, templul fiind la vremea respectivă una dintre cele mai mari trei clădiri din Seul.

Frumosul interior Art Nouveau, decorat cu simboluri ale naţionalismului coreean, este extraordinar şi datorită lipsei pilonilor de susţinere a acoperişului masiv, un design revoluţionar, în Coreea, la acea vreme.
Construcţia templului a fost finanţată prin donaţii de la credincioşi. Cele mai multe donaţii au fost însă utilizate pentru a finanţa Mişcarea pentru Independenţă de la 1 martie. Templul a fost responsabil pentru tipărirea Declaraţiei pentru Independenţă.
În faţa porţii principale se găseşte o piatră ce marchează punctul de distribuţie al Declaraţiei.

În prezent, templul este supus unor lucrări de restaurare.

În toată zona Jongno (unde se găsesc obiectivele pe care le-am prezentat mai înainte), la tot pasul găseşti câte un semn al diverselor locuri care au avut un rol în Mişcarea Samil. În afară de acestea, în Seul, mai sunt încă două puncte „fierbinţi” ale Independenţei, pe care le-am vizitat în alte zile şi despre care veţi afla cu altă ocazie.

- va urma -

Despre Carina T. [KF]

Carina T. [KF]

Pentru mine Coreea este o lume aparte, o lume misterioasă care îşi dezvăluie treptat secretele... dar acestea par nesfârşite. În fiecare zi mai descopăr câte ceva care mă face să-mi doresc şi mai mult să ajung acolo şi să pipăi, să miros, să gust şi să mă desfăt cu savoarea Coreei.

Browse Archived Articles by Carina T. [KF]

154 comentarii

There are currently 154 comentarii on Jurnal coreean – Locurile Independenţei. Perhaps you would like to add one of your own?

  1. multmim pentru recenzie…. tare interesanti copacei din curte iar de cladiri nu mai incape vorba…… :)

    • ce bine ca mai trece cineva si pe aici ca de la atata HOT, au uitat fetele si de istorie si de umbra copacilor :))

      • eu n-am uitat….am venit sa ma mai racoresc un pic pe aici.

      • pai normal ca am cam uitat….dupa ce ne relaxaram acus vii si matale cu o poveste frumoasa si deosebit de interesanta…ce frate!!!!frumoase toate locurile…….dar ai vazut baietii aceia HOT….ce bine aratau??????hahahhahahaahahahh

      • sa vad ce scuza mai gasesti acum la Bukchon… hahaha

  2. parca sunt pe alta lume oamenii astia!zau daca nu!fff dragut articolul carina!mai vreau

  3. pai carinutza am vazut o stire la tv ca au dat faliment cei de la ambulanta si pompierii de cand cu recenzia HOT.cica nu mai au paturi in spitale ,ca sunt toate ocupate.hahaha

  4. carina draga mea aici sunt locurile independentei dar dincolo e locul DEPENDENTEI

  5. hihi…iar ma plimb singura prin palat, banu….am ajuns la locurile independentei…………….sunt libera sa fac ce vreau……..supeeeeeeeeeeerrr

    • O sa pazesc eu si pe aici, am grija de tot n seara asta, numai sa nu cumva sa adorm la locul de munca…hihihi…

      • Va anunt cand merg la culcare, sa ramaneti voi de paza.

  6. asteptam cu nerabdare partea urmatoare parca 7

    • Da, si eu astept, sunt sigura ca vom fi surprinse de Carina , care va veni cu ceva nou si atragator.

  7. Iar ma plimb singura pe aici… Iar nu o sa am timp sa intru seara cand vine lume :(. Ce sa-i faci? Treburile astea…

  8. astazi sunt din nou suparata pe coreeni… la spada fete, o coreeanca a invins-o pe craioveanca mea, Anca Maroiu :((

    • Ce pacat!!!Macar coreeanca a facut ceva, sau nu a luat niciun premiu?

    • mai are lupte

    • are sanse la o medalie… acum e in semifinala cu o nemtoaica

      • Poate va reusi sa faca ceva.Daca nu reusesc romanii, macar sa reuseasca coreeni.Oricum, avem un argint la judo, si inca mai avem destui romani la JO.Sa speram ca cei care au mai ramas vor face treaba buna.Le tin pumnii!!!

        • avem un aur la tir si doua argint la judo
          suntem pe locul 10 la medalii

          • E bine, dar se poate si mai bine.

  9. Astept partea urmatoare a jurnalului.

  10. Carina, cand o sa apara urmatoarea parte a acestui jurnal?

    • Sunt nerabdatoare sa vad cu ce ne mai incanti.

    • sper ca joi :)
      acum sunt ocupata cu altceva

      • Aaaahhhh, nu mai e mult pana atunci.Bafta!!!!(la ceea ce lucrezi momentan)

  11. Carina, trebuie sa marturisesc ca am fost asa de ocuapta, ca eu nu am terminat inca partea de la biserica incolo de citit… :((
    De-aia nici nu am prea scris multe…

  12. am vazut dupa nr de comentarii ca n-a fost prea interesanta pt voi partea asta :(

    • Mie mi-a placut tare mult. Din pacate nu am mai intrat pe net decat la lucru unde m-am cam aglomerat si atunci… :((.

  13. Si cum am fost ocupata, nu mi-am dat seama ca nu am citit tot (am uitat ca am inceput si nu am terminat) si mi-am dat seama doar cand Livia a comentat niste poze si mi se parea ca nu stiu despre ce e vorba…

  14. Un alt bai (ca sa zic ardeleneste) e ca nu prea stiu multe despre lupta pentru independenta a Coreei. Stiu ca a fost o perioada urata pentru ei si ca de atunci s-au stricat de tot relatiile cu japonezii. Dar cunosc destul de multe despre ce au facut japonezii in Asia. Nu stiu insa cum s-a manifestat miscarea de independenta coreeana. Dar e un subiect care ma intereseaza.

    • pai s-a manifestat tocmai in perioada ocupatiei japoneze

    • nu stiu nici eu f multe detalii

      • Ziceam ca stiu mai mult ce au facut japonezii in perioada aia decat cum au reactionat coreenii sau atii ocupati atunci.

        • Pai daca te intereseaza uramreste serialul jejongwoon este despre evolutia chirurgiei in coreea si este si despre cum preseaza japonia coreea…is mai multe detalii…este online pe blogul lui aniola.:D

  15. Draga Carina, eu cred ca nu trebuie sa fii suparata.
    Stiu ca serialele se judeca dupa reating si articolele dupa numarul comentariilor dar stii si tu ca astea nu reflecta mereu realitatea.
    Sunt persoane mai putin “vorbarete” dar care apreciaza foarte mult bunavointa ta de a imparti cu noi impresiile tale din acest minunat concediu.
    Eu iti multumesc pentru toate aceste lucruri si astept ca atunci cand vei avea timp sa ne plimbi iar pe stazile din Seul.

    • nu sunt suparata… imi pare rau daca a parut asa… stiu ca poate acest articol a fost mai putin incitant decat altele… atata tot
      multumesc pt aprecieri :)

      • A fost foarte incitant. Si pentru cei mai putini atrasi de istorie, ai avut si partea de suveniruri, deci nu cred ca s-a plans nimeni. Problema e ca ai scris si recenzia cu baietii HOT si au fugit toate acolo. Eu asa zic :))).

        • Asa este. Mie mi-a placut aceasta recenzie, am invatat multe lucruri interesante, si cred ca le-a lacut tuturor, doar ca intr-adevar, lumea a cam fugit la recenzia aia..HOT,…….ca si mine de altfel.

          • placut***

  16. Draga mea Carina, am ajuns tarziu pe aici (avusei ceva treba cu musafiri) dar, chair daca am apuct doar sa rasfoiesc acest articol iti spun sincer ca m-a impresionat! Nu am apucat sa-l citesc (deci mai putin comentariile) dar pentru mine, tot ce tine de cultura si educatie ma impresioneaza si fascineaza! Frumoase poze cu multe detalii! Sper sa am timp sa-l si citesc cu rabdare pentru a reveni cu intrebari! “Declaratie de independenta” m-a dus cu gandul la Romanica noastra! Dar ei au atat de mult respect fata de istorie -indiferent daca e pro sau contra politicienilor- Este a lor!
    Liceul arata impozant si foarte frumos -am zarit ca ai scris ca s-a filmat Winter Sonata- am vazut filmul si m-a impresionat atunci acea scoala dar nu am crezut ca chiar au filmat intr-un liceu!
    Sa nu uit de primele poze cu suveniruri- ma bucur ca ai ales Yi San – a fost primul meu film coreean vazut si …m-am indragoastit pentru totdeauna!
    Multam’ frumos pentru acest tur educational!

Lasă un răspuns către carina72