koreafilm

Kim Sakkat – primul rapper al Coreei (şi al lumii)

Written by koreafilm. Posted in Istorie si cultura, Literatura, Recenzii Koreafilm, Recomandarile lunii

Tagged: , ,

logosatgat

Published on iunie 14, 2012 with 38 comentarii

de Florina H.

Cel mai probabil, majoritatea oamenilor, dacă li s-ar cere să-şi imagineze cum arătau primii rapperi, nu şi-ar închipui un coreean îmbrăcat modest, ferit de ploaie numai de o pălărie de pai, străbătând Coreea pe jos, doar cu un toiag, câştigându-şi hrana şi găzduirea cu ajutorul spiritului – şi uneori al ferocităţii – versurilor sale. Şi totuşi, poetul coreean Kim Sakkat ar putea fi foarte bine numit primul rapper al lumii.

Kim Sakkat (al cărui nume adevărat era Kim Pyong-yon) s-a născut în 1807. În urma căderii în dizgraţie a bunicului său, Kim Ik-Sun, ca rezultat al rebeliunii lui Hong Kyong Nae, întregul clan al lui Kim a avut de suferit. Acest lucru s-a datorat „sistemului vinovăţiei prin asociere”, 연좌제 sau 連坐制, care era în vigoare în Coreea la momentul respectiv. Conform acestui sistem, părinţii, fraţii şi verii de gradul întâi, al doilea şi al treilea ai unui criminal erau de asemenea consideraţi vinovaţi. În anumite cazuri, persecuţia era extinsă inclusiv la prieteni, vecini şi cunoştinţe. Sistemul a ieşit din uz după Reformele Gabo, din 1894.

În urma dizgraţiei, deşi părinţii lui Pyong-yon reuşesc să evite pedeapsa cu moartea, viitorul familiei este sumbru. Se presupune că tatăl viitorului poet a murit curând după incidente în urma unei depresii, în timp ce mama lui s-a retras la ţară cu copiii, ascunzându-şi rangul şi povestea familiei. Astfel, Kim şi fratele lui au crescut în semianonimat, în casa unui slujitor al familiei. Cum Pyong-yon avea numai 4 ani la data evenimentelor, a crescut fără să ştie nimic despre bunicul lui.

La 20 de ani, a participat la examenul civil de stat, sperând să obţină un post în administraţie şi astfel să acceadă la un statut social superior. În mod ironic, tema examenului de poezie a fost să scrie o critică a lui Kim Ik-Sun, bunicul lui. Kim a obţinut primul loc la examen, în urma compunerii unui poem satiric în care critica aspru acţiunile acestuia. În acel moment, mama lui l-a pus la curent cu povestea familiei şi cu implicarea bunicului său în rebeliune.

Ruşinat de această lipsă de pietate familială, Pyong-yon s-a autocondamnat la o viaţă pe drumuri, părăsindu-şi mama, soţia şi copilul. De atunci încolo, Sakkat a dus viaţa unui proscris, adoptând obiectul vestimentar care va deveni indispensabil imaginii lui, pălăria de pai purtată de obicei de ţărani şi pescari, şi a început să cutreiere regiunile muntoase ale Coreei. Renăscut ca „Poetul cu pălărie de ploaie”, şi-a petrecut timpul improvizând versuri, petrecând cu alţi poeţi, flirtând cu tinerele de la ţară, satirizându-i pe bogaţi, formând alţi poeţi şi cântând spiritele munţilor. Fiul lui a reuşit să-i dea de urmă de trei ori, dar, de fiecare dată, poetul a dispărut din nou.

Viaţa şi opera lui Sakkat trec prin mai multe faze. La început este oaspetele învăţaţilor sau al oficialilor din provincie, compunând poezii potrivite acestui mediu. Însă, după o întâlnire cu un om care îl cunoscuse pe bunicul său, ajunge să se îndoiască de convingerile convenţionale despre rebeliune şi începe să scrie poezii în stil popular, contestând convenţiile poetice şi sociale. În cele din urmă, găseşte alinare în introspecţie şi în natură. Printre episoadele din viaţa lui Kim Sakkat se numără inspiraţia Munţilor de Diamant, întâlnirile cu un misterios „bătrân beţiv” şi chiar şi o perioadă în care a făcut propagandă revoluţionară pentru bandiţi. În cele din urmă, îşi petrece ultimii ani de viaţă în casa unui învăţat care îi oferise adăpost după ce fusese găsit fără cunoştinţă pe drumuri.

Sakkat a fost adesea nevoit să compună versuri pentru a primi mâncare şi adăpost, şi poate în această ipostază şi-a demonstrat pentru prima dată priceperea la improvizaţii, ceea ce îl îndreptăţeşte la titlul de primul rapper al lumii. Atunci când era provocat, Sakkat răspundea adeseori prin poeme care aveau un înţeles în chineză (limba literaturii din acea vreme) şi unul cu totul diferit, de obicei jignitor, în coreeană. Mai degrabă, aşa cum observă Richard Rutt, „poemele jignitoare ar putea fi interpretate ca simboluri ale spiritului de revoltă ce, putem presupune, mocnea în sufletul fiecărui coreean, constrâns de o societate profund convenţională”.

O dată, provocat de un profesor de la ţară să scrie un poem pentru a fi găzduit peste noapte, Sakkat s-a confruntat cu o problemă diferită. Profesorul, intenţionând să refuze să-l primească, l-a pus să creeze un poem în care primul rând se sfârşea cu un caracter neobişnuit, „myok” (=a căuta şi a găsi). Replica lui Kim a fost:
„Din toate rimele posibile, cum ţi-a venit în minte „myok”?”

Profesorul, crud şi dorind în continuare să-l refuze pe Sakkat, i-a cerut ca şi al doilea rând să se încheie prin „myok”. Sakkat a răspuns:
„Primul a fost destul de greu de găsit, cu-atât mai mult al doilea „myok”.”
Din nou, profesorul a vrut încă un rând care să se termine cu „myok”.
„De găzduirea peste noapte depinde de-acest „myok”…” a sunat răspunsul lui Kim.
În mod previzibil, profesorul răzbunător a cerut ca încă un rând să rimeze în „myok”, şi, la fel de previzibil, Sakkat a replicat:
„Poate că un profesor de la ţară nu mai ştie nimic în afară de „myok”?!”
La prima vedere, aceste utilizări ale lui „myok” sunt ingenioase, dar simple, aşa cum le-ar fi folosit profesorul – ca un caracter lipsit de sens contextual. Însă ele pot fi citite şi altfel, sensul caracterului „myok” îmbogăţind poemul:
„Din toate rimele posibile, cum ţi-a venit în minte (caracterul) „myok”?
Primul a fost destul de greu de găsit, cu-atât mai mult al doilea de căutat şi de găsit.
De găzduirea peste noapte depinde de-această căutare şi găsire,
Poate că un profesor de la ţară nu mai ştie nimic în afară de a căuta şi a găsi/ caracterul „myok”?!”

Al doilea talent uimitor al lui Kim Sakkat era cel de a compune simultan în coreeană şi în chineză, şi aici devine evidentă legătura lui cu rapperii moderni. Cum cele două limbi au în comun sunete şi cuvinte, este posibilă crearea unui poem într-una dintre ele, care să aibă un înţeles cu totul diferit în cealaltă. Însă procesul este unul extrem de complicat, deoarece fiecare cuvânt şi frază, ca şi poemul ca întreg, trebuie să aibă sens în ambele limbi. Cel mai faimos dintre poemele „duble” ale lui Kim a fost compus la o nuntă unde se pare că poetul era supărat pe gazdă. În chineză, Sakkat a scris un poem destul de convenţional (traducerea în engleză a poemelor a fost realizată de Richard Rutt) :

„Cerul e larg dincolo de închipuire,
Florile se scutură şi fluturii le părăsesc.
Crizantemele înfloresc în nisipul rece,
Umbrele tulpinilor lor se aştern pe pământ,
Poetul trece pe lângă arborele de pe malul apei
Şi cade într-un somn beţiv la umbra unui pin.
Luna se plimbă, umbrele de pe munte se despart,
Neguţătorii vin acasă cu al lor câştig.”

Aceast poem este o înşiruire destul de plată de cugetări asupra trecerii timpului. Dar, când este citit cu voce tare şi înţeles în coreeană, el capătă un cu totul alt sens:
„Tavanu-i plin de pânze de păianjen,
Pe vatră se arde terciul de tărâţă:
Iată un castron cu tăieţei
Şi jumătate de vas de sos de soia.
Aici sunt nişte grâu şi prăjituri răsuflate,
Jujube şi o piersică.
Pleacă de aici, câine murdar!
Cum duhneşte haznaua aceea!”

Ceea ce fusese o serie de clişee amabile devine un atac la adresa ospitalităţii şi igienei gazdei. Acest gen de improvizaţie în două limbi este un talent remarcabil, rareori întâlnit în literatură. Faima lui Sakkat ca om de spirit este atât de mare, încât versurile inspirate ale căror autori sunt necunoscuţi îi sunt adesea atribuite.

John Eperjesi, lector la Şcoala de Limba Engleză de la Universitatea Kyung Hee, notează: “Ca toţi marii MC, Kim Sakkat era un trişor retoric ce folosea umorul, jocurile de cuvinte, ironia şi repetiţia pentru a-şi învinge adversarii. Iar mizele erau uneori importante. În una dintre înfruntări, poetul care pierdea urma să rămână fără un dinte. Noroc că Sakkat avea capacităţi lingvistice deosebite, altfel ar fi intrat în istorie drept „poetul ştirb”.”
Sakkat era în stare şi de trucuri mai simple; uneori crea poeme al căror înţeles era dat de forma caracterelor coreene:
„Pune-ţi un „K” la cingătoare.
Pune „NG” în botul boului tău,
Du-te acasă şi spală-ţi „R”-ul
Sau o să-ţi pui un punct pe „T”.”

Odată ce sunt luate în considerare formele caracterelor coreene, poemul devine limpede. Litera coreeană „K” are forma unei seceri [ㄱ], „NG” este un cerc [ㅇ], „R” [ㄹ] este identic cu caracterul chinezesc pentru „sine”, iar „T” [ㄷ] are nevoie doar de un punct deasupra pentru a deveni asemenea caracterului chinezesc pentru „moarte”:
„Pune-ţi o seceră la cingătoare.
Pune belciugul în botul boului tău,
Du-te acasă şi spală-te
Sau o să mori.”

Poate că exemplul de mai sus nu atinge cele mai înalte culmi ale poeziei, dar Kim era capabil şi să obţină efecte sublime. Poezia coreeană include adesea repetiţia, iar poemul următor profită de acest procedeu:
„Nisipu-i alb sub albii pescăruşi, totul e alb, atât de alb,
Nu pot distinge nisipul alb de pescăruşii albi.
La cântecul unui pescar, ei îşi iau zborul:
Acum văd că nisipul e nisip, iar pescăruşii, pescăruşi.”

Kim Sakkat a fost imortalizat atât de literatură, cât şi de istoriografie. În 1969, dramaturgul Tae Hung Ha a publicat o piesă intitulată „Viaţa poetului cu pălăria de ploaie”, ce urmăreşte viaţa lui Sakkat de la înţelegerea timpurie a poziţiei sale compromise în societate până la moartea lui. Sakkat a fost de asemenea sursa de inspiraţie pentru romanul din 1992, „Poetul”, al unuia dintre scriitorii coreeni cei mai cunoscuţi pe plan internaţional, Yi Munyol.

Site-ul Daily Korean Stuff arată că Sakkat este încă extrem de popular în Coreea, unde mai multe magazine, restaurante şi până şi o marcă de soju sunt numite după el.

O traducere în limba engleză a poemelor lui Kim poate fi găsită pe Amazon, iar moştenirea sa rămâne vie prin operele rapperilor moderni, cum ar fi rapperul american de origine coreeană Dumbfoundead sau rapperul coreean Loptomist. Concepţia lui despre poezie era una profund modernă. Când bunica lui îi spune că nu-i înţelege poeziile, Sakkat îi explică: Un poem este un cântec. E închis în inima ta şi îl eliberezi când respiri.”

Surse: ktlit, dailykoreanstuff, huffingtonpost, dannyreviews

Despre koreafilm

koreafilm

Browse Archived Articles by koreafilm

38 comentarii

There are currently 38 comentarii on Kim Sakkat – primul rapper al Coreei (şi al lumii). Perhaps you would like to add one of your own?

  1. Am ramas surprinsa de subiectul abordat, dar intr-un mod placut, evident :) E pt prima oara cand citesc despre acest artist, si ma bucur, mi-au placut versurile, si intelesul lor subtil. Captivanta lectura! Multumim!

    • Viata lui pare la fel de interesanta ca versurile. Ma bucur ca ti-a placut! :)

  2. Surprize,surprize,bravo Floricel,ai gasit o usa secreta,pe care cu placere ai deschis-o, curtenilor! Foarte interesant si ciudat subiect,adica poet,sincer nu-mi pot imagina,acelasi poem in doua intelesuri diferite! Prin asociere ,prin informatiile primite din filme despre Chinezia,nu contenesc a ma minuna despre aceasta tara ,dar mai mare minune sant toti oamenii deosebiti care au fost,sant si v-or veni in uimitoarea si fascinanta Coree!

    • Multumesc, Livia! Bine zici, si eu am impresia ca, indiferent la ce domeniu ne-am gandi, mai devreme sau mai tarziu aflam ca un coreean a facut ceva deosebit si a intrat in istoria lui, daca nu chiar l-a inventat :)

  3. waaa…deci am ramas fara cuvinte. dintre toate lucrurile fascinante despre coreea nu ma asteptam la asta. este minunat sa afli despre inceputurile acestei arte.niciodata nu am stiut ca rappul a aparut cu atatia ani in urma si gandindu-ma la versurile de astazi cred ca cele vechi sunt mult mai profunde si exprima atat de bine sentimentele. Multumesc foarte mult pt. noutati si abia astept sa aflu si alte lucruri noi! :):D

    • Ma bucur ca ti-a placut :) Atat el, cat si publicul lui merita apreciati, crearea si receptarea artei erau mult mai putin influentate de aspectul comercial decat in prezent.

  4. e un subiect foarte interesant si inedit… multumesc

    • Felicitări , Florina ! Excelent comentariul tău,după multă vreme , în sfîrșit aflu ceva nou pe acest site, nu știam nimic despre acest poet, am reținut și nu voi uita definiția poemului în viziunea sa ,îți voi citi cu mult interes viitoarele intervenții.

      • Multumesc mult! Si pe mine m-a impresionat definitia poemului, am avut noroc ca am gasit-o. A contat foarte mult in conturarea imaginii lui ca poet, de fapt spune totul :).

    • Multumesc mult si eu :)

  5. O poveste interesanta si fascinanta. Poate va aparea un serial.

    • Ar fi minunat :)

  6. Super prezentare, Florina! Te felicit. Chiar nu aveam nici cea mai mica idee despre existenta acestui poet.
    Dupa parearea mea, el este mai mult decat un rapper de demult. Dupa ideile lui si versurile pe care le-a lasat in urma, paote fi foarte bine incadrat in curentul mdern sau chiar postmodern. Poate sta cu cinste langa alti poteti care s-au jucat cu cuvintele in mod asemanator. Daca ne gandim numai la Romania, Mircea Cartarescu, Tudor Arghezi, Nichita Stanescu.

    • Multumesc mult! Categoric, in primul rand e poet, apropierea de rapperi vine mai mult din faptul ca trebuia sa improvizeze si ca nu se ferea sa expuna in versuri sentimente mai putin pozitive :)

  7. A fost un om cu mult inaintea timpurilor sale. O sa caut mai multe despre creatia lui. :)

  8. Inca o data, Florina, 축하 해 (chukhae)!

    • Multumesc pentru entuziasm, ma bucur mult ca ti s-a parut interesant :). Si eu vreau sa aflu mai multe despre om si opera :).

  9. Multumesc pentru prezentare Florina! Cu picturi si poezie…foarte frumoasa! Nu stiam nimic despre acest poet, si ma bucur ca am aflat cat de talentat era, poezii cu doua intelesuri in doua limbi! nu cred ca oricine e capabil sa scrie asa ceva! Si imi place foarte mult explicatia lui despre poezie:,,Un poem este un cantec. E inchis in inima ta, si il eliberezi cand respiri”.

    • Cu multa placere:) Asa e, mi se pare extraordinar ce reusea sa faca, iar definitia poemului e minunata :)

      • Minunata ca de obicei, Florina!
        Informatiile tale lamuresc in cele mai mici detalii.
        Nu degeaba te iubim.

  10. Gie,baiat de baiat,de prin cartier de dupa blocuri,pur si simplu nu pot asocia imaginea rap-erului de azi,cu ce-a de atunci,vad cu ochii minti cele doua imagini si nu se pupa frate! Hei ,ma men,Doamne feri cum sa-ti-l inchipui imbracat in hainele vremi,cu casetofonul intr-o mana si dansand ca cei de azi,stiu ca este un subiect tabu ,de care nu trebuie sa razi ,pentru ca este ceva extraordinar,similitudinea consta numai in abilitatea de a improviza si crea pe moment niste versuri la obiect,scuza-ma daca am comis o impietate dar ,gandul asta ma macina de cateva zile si pana la urma l-am spus ,pentru ca altfel pocneam!

    • “Gie” –> =))))))))))) Livia esti senzationala!

  11. Daca spuneai bard nu rima? Rapper???
    Atunci Homer era un fel de rapper? François Villon la fel?
    In orice caz articol este excelent mai ales despre „sistemului vinovăţiei prin asociere”.

  12. Cat de tareeeee e omul asta! Genial!!! Eu abia acum am citit articolul…WHOA! :X…ce rime, ce vresuri! F ff fffff tare!

  13. Care rime ,bre ,nu vezi ca sant versuri albe?

  14. Floricel,chiar nu vreau sa te superi pentru comm-urile mele,dar nu ma pot abtine sa nu zic ce gandesc,oricum ,e de bine! Un subiect atat de hot,de cool,ca sa fim in tema ,nu de alta,nu a mai fost cam de multisor,pacat ,ca nu au fost fetele pefaza ca ieseau niste comentarii de toata minunea!

    • offf, Liviutza… pe tine nu se poate lumea supara :)
      chiar e surprinzator cate commuri sunt la un astfel de articol :))

  15. In prima,hai a doua poza,poarta o palarie neagra imensa ,asemeni unui lighean,dar nu pare fi confectionata din ceva impletituri,mai degraba unfel de ceva intins pe caroseria palariei si impregnata cu ceva anti ploua!

  16. Vai ,cred ca m-am tampit ,la un nou studiu,am remarcat ca de fapt este o statuie si atunci este explicabil de ce nu se vad impletiturile!

    • =))) Livia, ai fost totala la faza asta…

      • =))))

  17. Pai asa vad eu,in lipsa unui limbaj elevat ,ma multumesc cu ce am in dotare!

  18. Nu stiu cum vad alti,articolul,sau mai degraba omul Sakkat,dar este absolut genial,daca acum este un fenomen atuci cred ca era ceva peste puterea de intelegere a multor oameni ,chiar cu ceva bruma de cunostinte ,multilateral dezvoltate!

  19. ,,Poetul cu palarie de ploaie”,am avut drepate,a fost un boem al vremi! Singurul lucru care nu-mi place la el a fost faptul ca si-a parasit familia,pentru pelerinajul lui fara tinta! Fac ce fac si revin aici ,ma atrage ca un magnet ,personalitatea lui!Mi-ar placea sa citesc mai multe despre el !

    • Si eu revin, Livia. Se pare ca nu sunt singura :).

  20. Imi place sa mai vin pe aici din cand in cand sa ma amuz ca la inceput cu versurile lui geniale :).

  21. Mi-am dat seama azi cand am urmarit in reluare ultimult episod din Negustorul Lim Sang Ok, ca in scena finala, Kim Sakkat se intalneste cu negustorul la mormantul celui care a inceput rebeliunea din cauza careia bunicul lui Kim Sakkat a fost pedepsit. Foarte frumos moment.

Leave a Comment