![Ana-Maria Ruse [KF]](http://koreafilm.ro/blog/wp-content/uploads/2014/09/eu-50x50.jpg){kind=avatar}
PDFThe Last Empress este o piesă de teatru tip musical despre Împărăteasa Myeongseong a Coreei, ultima regină a acestei ţări, şi soţia regelui Gojong. Spectacolul a debutat în 1995 fiind primul musical original al Coreei de Sud şi a continuat să ruleze în Seul până în februarie 2007. Musicalul are la bază un roman istoric scris de binecunoscutul autor coreen Yi Mun Yol, muzica este compusă de Kim Hee Gap, versurile de Yang In Ja (traduse de Georgina St George) şi regizat de Yun Ho Jin.
Musicalul de 2 ore şi jumătate este produs de Arts Communication Seul (A-Com), iar producţia originală care s-a desfăşurat la Performing Arts Center din Seul a strâns aproximativ 1 milion de bilete vândute până în martie 2007. S-a jucat în mari oraşe ale lumii, în New York, la New York State Theater, Lincoln Center, în 1997 şi 1998 după reacţii favorabile din partea publicului. A avut loc şi la Londra, la West End în 2002, la Teatrul Kodak din Los Angeles în 2003 şi la Hummingbird Centre Toronto 2004.
Ironia istoriei coreene are ecou peste generaţii într-un musical care combină influenţele Broadway, opera europeană şi tradiţia muzicală proprie Coreei într-o saga tristă a frustrării naţionaliste, viclenie străină duplicitară şi o tragedie personală de dimensiuni imperiale.
Regina Myeonseong sau Min este legendara regină a Coreei, o femeie care s-a ridicat de la statutul de om umil şi a devenit soţia regelui Gojong pe când avea doar 16 ani, la sfârşitul secolului 19, luptându-se cu vitejie să-şi apere soţul şi fiul, tronul şi ţara de furia Japoniei. A plătit cu propria-i viaţă, victimă a unui asasinat meticulos aranjat de japonezi, asasinat care avea să fie precursorul a jumătate de secol de dominaţie japoneză.
“Această producţie este o lecţie de istorie” spunea regizorul Yun Ho Jin. “Forma este în stil vestic, decorurile sunt de aceeaşi influenţă, dar muzica poartă ritmul şi emoţia coreeană”.
Asasinarea Împărătesei Myeongseong şi Lupta cu barbarii din Vest
Kim Hee Gap, care a scris sute de cântece pentru cântăreţii populari coreeni, a compus o partitură care combină aria iubirii şi tânjirii după iubire cu evocarea străzilor capitalei şi a palatului regal care fusese izolat de proprii oameni şi de lume. Yun, regizorul, a fost cel care a dorit ca muzica lui Kim Hee Gap să conlucreze cu lucrarea autorului Yi Mun Yol.
Yun Ho Jin, care regizase numeroase alte piese, a format compania A-Com în 1993 şi s-a axat încă de atunci pe transformarea The Last Empress, dintr-un musical cu influenţe Broadway, într-o formă de artă coreeană. Piesa promite recunoaşterea musicalurilor coreene la scară internaţională. Spectacolul a debutat pe 30 decembrie 1995, marcând aniversarea a 100 de ani de la moartea reginei Min.
Ritul shamanic
Simplitatea decorurilor face ca scenariul să nu sufoce show-ul, se pune accent pe acţiune şi costume, şi totul este tradus în engleză deasupra scenei. “Îmi doresc să pot vedea în spatele măştii sale” cântă regina Min despre ambasadorul japonez, interpretat în postura de bad guy de Kim Sung Gee, un veteran al musicalurilor. “În spatele cuvintelor sale se ascunde otrava şi după zâmbetul său şiret se ascunde un cuţit ascuţit”.
Musicalul combină cultura coreeană materializată prin costumele colorate cu muzica orchestrală tradiţională samullnori şi wonhyeonggut (dansul coreean şamanist), taekgyeon (artele marţiale coreene), hwagwanmu (dans regal elegant) dar şi un dans comic care arată o întâlnire între rege şi supuşii săi.
Tu vei fi următoarea
The Last Empress este o lecţie pe care coreeni nu au uitat-o niciodată, despre japonezi, regina Min şi asupririle suferite de-a lungul unei jumătăţi de secol.
Nunta Împărătesei Myeongseong cu Regele Gojong
Tânărul rege Gojong este neinteresat de afacerile de stat sau de soţia sa, regina Myeongseong, şi îşi petrece timpul cu doamnele de la palat. Împărăteasa este îndurerată de indiferenţa soţului ei, dar în cele din urmă îl fascinează cu înţelepciunea şi eleganţa sa
Examinarea militară la care participă Hong Gae Hun, cel care o iubeşte pe Împărăteasa Min, şi care jură să o protejeze pe aceasta şi totodată ţara
Negustori japonezi distrându-se cu gheişele
Asasinii japonezi pătrund în palat cu intenţia de a o ucide pe împărăteasă. Doamnele de la palat sunt îngrijorate şi o imploră să fugă, şi să se salveze, dar ea nu poate să-şi lase în urmă soţul, rege, şi fiul, prinţ moştenitor. După ce ucid toate doamnele care le stau în cale, japonezii o asasinează pe regina Min
Oamenii mei, ridicaţi-vă! Acest cântec este marele final al musicalului
Surse: Wikipedia, nytimes.com, thedailykimchi.blogspot.com, visitkorea.or.kr, koreabrand.net
26/09/2011 la 8:03 pm
La final mi s-a facut pielea ca de gaina… multumesc pentru aceasta prezentare si, totodata, recomandare
26/09/2011 la 8:31 pm
Carina, şi mie la fel! Cântecul şi interpretarea sunt minunate, de altfel toată piesa este extraordinară. Mie îmi plac musicalurile, au ceva special care te atrage, iar acesta are un subiect colosal.
Cu plăcere!
26/09/2011 la 8:23 pm
Super subiect ai ales Ana ! Jertfa ultimei imparatese a impresionat foarte mult, de aceea ecoul ei nu se va stinge niciodata. Cine cauta si va citi despre viata si realizarile ultimei imparatese cu siguranta se va minuna. A fost un exemplu bun pentru poporul coreean, care in in clipele grele si-a adus aminte de ea… A fost ca un far aceasta femeie. Mai rar ca ea. Oricum, coreenii au demonstrat inca o data ca pot sa faca ceva cu istoria lor si ca au puterea de a introduce elemente moderne in a infatisa aceasta drama. Cinste lor ! Va fi o seara minunata alaturi de acesti actori talentati. Bravo !
26/09/2011 la 8:37 pm
Mersi! A fost cu adevărat o jertfă, ceea ce a făcut această femeie pt ţara ei, cum a încercat să protejeze tronul şi moştenirea Coreei. Eu văzusem şi The Sword With no Name, cu Soo Ae şi Cha Seung Woo, despre acelaşi subiect, şi filmul mi-a plăcut ft mult.
Mi-aş dori să văd şi serialul Empress Myeongseong, care e cam lunguţ, dar cu siguranţă merită.
Această piesă e întradevăr deosebită, şi e de lăudat, coreeni nu-şi uită istoria, şi fac totul să o promoveze.
Eu am urmărit aceste părţi cu deosebită plăcere, probabil mai sunt, eu doar pe acestea le-am găsit, şi le-am introdus în recenzie. Musicalul are cum am aflat, două ore şi jumătate, la teatru cred că aş urmări fără să mă clintesc.
26/09/2011 la 8:50 pm
Of, of, of ce film e The Sword With no Name ! Te omoara ! Dincolo de “apucaturile” nerealiste (pentru care multi, multi, au criticat filmul) povestea in sine a reusit sa surprinda dramatismul acelor evenimente si mai ales linistea mortii ! Terifiant ! Japonezii sunt super, super stigmatizati… Cine a urmarit trilogia samuraiului, a observat totusi ca lucrurile nu stau chiar asa. Daca e sa aleg intre coreeni, japonezi si chinezi, cu siguranta il voi alege pe coreean pentru ca e mai aproape de sufletul meu, de felul me de a fi.
Stau si ma uit si raman fascinat… Vreau si eu un bilet !!!
26/09/2011 la 9:01 pm
Dacă trecem peste acele scene nerealiste, eu cred că e un film de excepţie, care merită urmărit.
26/09/2011 la 9:26 pm
Mda, şi eu vreau unul…
26/09/2011 la 10:55 pm
acele secvente ‘nerealiste’ ar trebui trecute mai usor cu vederea, The sword with no name e un film excelent..
26/09/2011 la 10:57 pm
multumesc, ana, pt articol!!
27/09/2011 la 9:25 am
Da, asta spun si eu, pe mine personal nu m-au deranjat si am urmarit filmul fara vreo retinere.
Cu placere!
26/09/2011 la 8:26 pm
forate frumos
27/09/2011 la 9:26 am
Mersi :)
26/09/2011 la 9:26 pm
Si in filmul jejoongwon apare Regina Min, cat despre Empress Myeongseong stie cineva unde poate fi gasit si vizionat?
26/09/2011 la 9:46 pm
Hmmm, probabil pe My Asian Cinema, şi cu siguranţă doar cu subt în engleză.
26/09/2011 la 10:38 pm
Ana, ma uimesti constant! Superba recenzie – subiect & prezentare! Eleganta, stil si calitate emana recenziile tale. Intotdeauna am placerea de a ‘te citi’. Mii de felicitari, acum incep sa dau play musical-ului :D
27/09/2011 la 9:28 am
Mersi frumos Lore! Ma flatezi :)
Nu pot decat sa ma bucur atunci cand articolele mele plac, si prind la public cum se spune. Urmariti aceste filmulete pe care le-am ales din musical, sunt fantastice. Puteti sa mai cautati pe youtube, cred ca se mai gasesc.
27/09/2011 la 3:08 am
Prin muzica se poate transpune cel mai bine o istorie,ideea este stralucita
si dupa cum ai scris a fost apreciat acest spectacol in lume,si uite asa se
poate face cultura.
Un articol deosebit si neobisnuit ,ceva nou si spectaculos ,am ascultat partial
la aceasta ora tarzie,dar voi relua cu sonor normal si ma voi bucura de tot ce voi gasi pe net ca secvente din acest spectacol ,inclusiv de costume sau dansuri …momente
speciale unicat .
Te felicit pentru inspiratia de a ne prezenta acest spectacol .
27/09/2011 la 9:32 am
Anja, multumesc pt frumoasele cuvinte :)
Sper sa fiu la fel de inspirata si cu alte articole viitoare!
27/09/2011 la 9:41 am
Un spectacol grandios…. si emotionant totodata… multumim pentru recomandare
27/09/2011 la 9:44 am
Cu multa placere!
27/09/2011 la 12:27 pm
Am ascultat aseara. Superb. Mi-a placut mult scena mortii reginei si piesa finala – “Oamenii mei, ridicaţi-vă!”. Nu stiu de ce mi-a adus aminte de Queen Seon Deok ( sa nu spuneti ca sunt maniaca :)) ) si melodia din OST ” Come people of God” – pe care o indragesc mult. Forta exprimata este uimitoare… :)
27/09/2011 la 1:06 pm
Piesa finala a fost superba, interpretata cu atata forta incat era cutremuratoare.
Sa stii ca si pe mine m-a dus cu gandul la Come people of God :) Asa ca stai linistita, nu ai tu ceva :)) Seamana destul de bine ambele melodii, ca intensitate.
27/09/2011 la 1:24 pm
Hiu :X :)) Feeling great then! :D
27/09/2011 la 1:32 pm
:))
27/09/2011 la 2:38 pm
Multumesc pentru prezentare Ana! Despre viata ultimei imparatese a Coreei am mai citit, dar nu stiam ca este si un musical inspirat de ea. Din pacate nu pot sa ascult muzica, dar cum ajung la un pc, recuperez imediat.
28/09/2011 la 3:05 pm
Coreenii chiar stiu sa isi glorifice istoria, chiar daca mai si exagereaza ( si asta din cauza nationalismului lor – demn de admirat totusi). Nici eu nu am stiut ca exista un asemenea musical. Ar fi fromos de vazut live :) .
S-a amintit despre trilogia samuraiului.- o recomand tuturor celor care sunt interesati nu numai de cultura coreeana, ci si de cea est asiatica in general. Poate veti intelege astfel mai bine actiunile japonezilor de-a lungul timpului. Este impresionanta si istoria lor, felul in care vedeau ei lumea si cum intelegeau statutul lor de descendenti ai zeitei Amaterasu.
01/10/2011 la 10:16 am
waaaa, foarte frumos, mereu ma surprinde cum ei isi pun in evidenta istoria :)
multumim, Ana
01/10/2011 la 11:21 pm
frumoasa recenzie Ana! mi-ar placea sa vad musicalul pe viu!:)
Recent from Coreea azi Categorie
Recent from Hanguk Eumak - Muzica Categorie
Recent from Istorie Categorie
Recent from Istorie si cultura Categorie
Recent from Muzica traditionala Categorie
Recent from Recenzii Koreafilm Categorie
Recent from Recomandarile lunii Categorie
Recent from Teatru Categorie
Ultimele comentarii
KOREAFILM.ro
Despre noi
Recenzii
Impresii
Concursuri
Han Style
Flash MP3 Player
Here is the Music Player. You need to installl flash player to show this cool thing!
Bloguri
Korean Media
Site-uri oficiale
Abonare la newsletter