Andreea Ioana Tudose [KF]

Serialul istoric sud-coreean: produs de succes al “Hallyu”. Impactul sau in Romania (4)

Written by Andreea Ioana Tudose [KF]. Posted in Coreea azi, Cultura, Hallyu, Istorie si cultura, K-drama, Recenzii, Recenzii Koreafilm

Tagged: , , , , , , , , , , , , , , , ,

c0056065_23333177

Published on august 29, 2011 with 11 comentarii

Capitolul 3 Studiu de caz: Factorii de succes ai dramelor istorice televizate – de ce fac audienta serialele istorice coreene in Romania?

1. Serialele istorice coreene – o alternativa la serialele TV difuzate pana in prezent in Romania

La intrebarile De ce au serialele coreene istorice succes in Romania? Prin ce se aseamana si se deosebesc acestea in raport cu serialele produse in alte state (din America de Nord, America de Sud, Turcia)?, este important sa cautam un raspuns atat in studiile de specialitate, dar mai ales in marturisirile subiective ale telespectatorilor obisnuiti. Spre deosebire de Ocident si de Asia de Sud-Est, unde exista numerosi cercetatori (profesori, studenti, cineasti, critici de arta sau de film) interesati sa studieze fenomenul Hallyu si manifestarile sale, in Europa Rasariteana nu exista cercetari care sa indice efectele de consum ale serialelor trecute in revista. Postul de televiziune care a optat pentru continuarea difuzarii lor a mizat foarte mult pe aspectul comercial al acestora – in sensul ca acestea fac audienta constanta – si mai putin pe analiza concreta a afinitatii romanilor pentru aceste seriale. Ratiunile pur comerciale s-au extins si asupra altor posturi de televiziune, care, in cautarea disperata de a castiga tot mai mult in audienta, cumpara productii sageuk pentru a le testa fara a lua in calcul si o anumita finalitate de natura culturala si, in ultima instanta, spirituala. Un astfel de exemplu il constituie dorinta postului privat National TV de a difuza, in premiera, serialul Imparatul marilor (Hae Shin, 2004), povestea ascensiunii de la statutul de sclav la cel de comandant al unei garnizoane, care facea legatura intre Marea Galbena si coasta coreeana, a unui erou legendar din perioada Sillei unificate, Jang Bogo.

Fenomenul vizionarii acestui gen televizual a luat mare amploare in Romania, din ratiuni care depasesc simplul oportunism economic vizat de canalurile TV si se apropie mai mult de tipologia revolutionara. In opinia mea, reteta succesului este una singura atunci cand vine vorba de spatiul sud-est-european si intruneste urmatoarele puncte-cheie: o poveste incitanta (a unui personaj istoric sau de legenda, avand calitati deosebite) spusa intr-un mod captivant si care sa se deruleze dupa tehnica planurilor paralele, fiind urmarite simultan diferite alte planuri care confera suspans actiunii; actori foarte expresivi, care atrag atentia nu doar prin fizic, ci si prin talent actoricesc; imagine si efecte viziuale de o foarte buna calitate; acuratete istorica, culoare precisa a epocii, dramatism si sentimente intense, dar lipsite de patetism; moderatia in alternanta scenelor duioase cu cele violente, de lupta armata; costume si accesorii spectaculoase. Pe scurt, un scenariu foarte bine pus la punct, in care niciun detaliu nu este lasat la voia intamplarii, la care se adauga sistemul de valori, e drept, confucianiste, dar care se regaseau candva si in mentalitatea oamenilor din alte spatii decat cel asiatic, si care au fost uitate de societatea apuseana. Esenta semnificatiei pe care serialele istorice coreene o au pentru telespectatorii care le urmaresc este surprinsa de Andrei Plesu, intr-o frumoasa confesiune descriptiva, care merita citata in aceste randuri: “Am descoperit intamplator, pe programul intai al televiziunii nationale, un serial sud-coreean: Giuvaierul palatului. Dupa numai cateva minute, mi s-a parut ca sunt invitat pe alta planeta: o planeta a discretiei, a rigorii, a bunului-gust si a farmecului inefabil. Totul era limpede, fara ca nimic sa fie explicit. Dragostea nu se exprima nici in discursuri lacramoase, nici in eroticale trepidante, actiunea era distincta de orice agitatie, suspansul n-avea nevoie de violenta, cruzime sangeroasa sau fineturi enigmatice. Actorii [...] sunt, aproape toti, niste specialisti ai semitonurilor: lucreaza cu surasuri pasagere, priviri abia observabile, gesturi minimale. Expresivitatea e la antipodul ostentatiei. Povestea este abundent instructiva, dar nu cade niciodata in dascaleala documentara.” Autorul atrage, de asemenea, atentia asupra faptului ca posturile de televiziune pot face rating si in absenta emisiunilor promotoare de vulgaritate, scandalurilor politice, sexuale, prin imbratisarea unor productii, si ele comerciale, dar superioare din punct de vedere calitativ, debordand de imaginatie, de optimism si, de ce nu, care, o data asimilate, au un efect benefic asupra intelectului.

Asa cum spuneam in randurile de mai sus, factorii succesului serialelor istorice coreene pot fi dedusi din opiniile telespectatorilor pasionati de acest nou gen televizual, pe care am hotarat sa ii consult. Am ales ca metoda de cercetare interviul semistructurat, iar ca instrument de analiza a acestor opinii, ghidul de interviu, care a fost organizat pe trei sectiuni: “Valori si preferinte personale”; “Serialele istorice coreene: definire si imapact” si “Ratiuni de televizionare”.

Am optat pentru un esantion de zece persoane (atat femei, cat si barbati) apartinand mediului urban, din diferite categorii de varsta si care au fost intervievate in decursul unei luni intregi. Structura aleasa este menita sa puna in relief nevoia subiectilor intervievati, indiferent de ocupatiile profesionale imbratisate, de a urmari productii TV de calitate. Premisa de la care am pornit este aceea ca serialul coreean de epoca aduce o schimbare la nivel social, atat la nivel exterior (o schimbare culturala, in esenta), cat si la nivel interior (care tine de spiritualitate, de morala, de intelect, in esenta, o oportunitate de extindere a orizonturilor de cunoastere). De asemenea, faptul ca au acceptat sa imi raspunda membri ai ambelor genuri indica faptul ca aceste seriale nu sunt incadrabile in tipologia “telenovela”, asa cum vom putea observa pe parcursul analizei raspunsurilor obtinute. Analiza datelor sugereaza, nu in ultimul rand, faptul ca sistemul de valori invocate de aceste seriale ii determina pe telespectatori sa reflecteze asupra propriilor conditii de viata si sa considere ca serialul coreean are un rol de bariera de protectie impotriva agresivitatii si a vulgaritatii care au infestat masiv societatea romaneasca in ultimele doua decenii.

Prima sectiune a ghidului de interviu reuneste cinci subpuncte, toate acestea vizand modul in care un set de valori umane transmise de serialele sud-coreene difuzate in Romania isi lasa amprenta asupra mentalitatii subiectilor intervievati. Intrebarea de deschidere (Cum ati caracteriza, pe scurt, productiile televizate din Romania?) a convers spre doua tipuri de raspunsuri generale: unul categoric, cum este, de exemplu, cel al Subiectului 1 (persoanele intervievate sunt numerotate cu cifre in lucrare, pentru a li se pastra anonimatul in conformitate cu cerintele deontologice pe care cercetarea sociologica trebuie sa le respecte; este asigurata astfel obiectivitatea cercetarii intreprinse), “Productiile romanesti nu au reprezentat niciodata un interes pentru mine, deoarece majoritatea promoveaza vulgaritatea si prostia. Singurele «emisiuni romanesti» pe care le urmaresc din cand in cand sunt buletinele de stiri. In general am o parere foarte proasta despre tot ce inseamna «made in Romania». Ceea ce le lipseste productiilor romanesti este originalitatea.“, respectiv, unul moderat, frumos argumentat, care priveste si partea buna a lucurilor, cum este cel al Subiectului 3: “Variate, nu toate insa de calitate. De exemplu, din categoria reality-show-rilor: Plasa de stele – exagerat, penibil de multe ori, moderator abuziv. Seriale romanesti absurde, neverosimile: Iubire si onoare, Narcisa salbatica. Emisiuni echilibrate, interesante: Profesionistii, Bucurestiul strict secret. Seriale care te captiveaza: serialele coreene, serialele britanice.

Am observat ca, din setul de valori propuse la intrebarea 2, cu care cei zece subiecti s-au identificat, au predominat intelepciunea, blandetea, dragostea pentru natura si frumos, corectitudinea si nobletea sufleteasca, un loc inferior ocupandu-l valori precum increderea in fortele proprii, pietatea, rabdarea. Astfel, am putut deduce ca ceea ce primeaza pentru subiecti, cel putin in teorie, sunt valorile de natura spirituala, in ciuda faptului ca societatea in sine se ghideaza dupa cele materialiste. Serialul coreean inseamna, din punct de vedere valoric, o reconectare la propriul substrat sufletesc al indivizilor care vizioneaza acest gen televizual. Subiectul 1 afirma in acest sens: “Acestea [spiritualitatea; dragostea pentru natura si frumos; respectul; corectitudinea; libertatea]sunt cele mai importante pentru mine deoarece se pot intelege foarte multe lucruri despre viata prin intermediul spiritualitatii, acest lucru conducand la sentimente puternice pentru natura si tot ceea ce este frumos. Dupa acestea putem intelege cu adevarat ce inseamna respectul si corectitudinea, astfel avand libertatea de a fi noi onesti si drepti atat cu noi insine, cat si cu ceilalti.

In ierarhia de valori stabilita, locurile inferioare au fost acordate increderii in fortele proprii, rabdarii, placerii, pietatii si egalitatii, dat fiind ritmul alert in care suntem obligati sa traim si care ne pune destul de multe obstacole in dobandirea unor astfel de atuuri. De asemenea, raspunsul dat de Subiectul 9, desi foarte eliptic, ne poate pune pe ganduri: “Cred ca ma intereseaza cel mai putin egalitatea, care e imposibil si periculos de atins…” La intrebarea 4 (Exista intre toate acestea o valoare-ideal pe care doriti sa o atingeti?), cel mai relevant si cuprinzator raspuns a fost cel al Subiectului 1: “As dori sa ating toate idealurile pe care le-am enumerat, dar in primul rand as dori sa am libertate deplina, sa fiu capabila sa traiesc asa cum vreau, neingradita de normele societatii. Vreau sa fiu libera, pentru ca doar asa voi fi capabila sa ii inteleg si sa ii ajut pe cei din jurul meu. Vreau sa-i invat pe oameni sa acorde mai multa atentie celor mai simple lucruri, pentru ca acestea sunt cheia fericirii, sa aprecieze importanta libertatii si a respectului fata de tot ceea ce ne inconjoara.” Ultima intrebare a primei sectiuni a primit un raspuns omogen: acela ca productiile romanesti aproape ca nu mai sunt interesate sa promoveze aceasta serie de valori regasite insa in povestile serialelor coreene istorice. Subiectul 4 afirma, in acest sens, cu diplomatie: “Nu urmaresc des programele de televiziune incat sa-mi fac o opinie. Caracterul comercial al productiilor face ca valorile esentiale ale naturii umane sa fie anihilate din ceea ce putem vedea.Subiectul 2, in schimb, isi exprima opinia foarte critic: “NU! Am renuntat sa ma uit la televizor sau, atunci cand o fac, prefer sa vizionez un film sau un documentar pe posturile TV de specialitate. In ziua de astazi valorile umane enumerate mai sus nu mai sunt la cautare, asa ca media, in general, s-a conformat si, ca atare, avem numai emisiuni mediocre, din care singurul lucru pe care il poti invata este cum sa NU te comporti. Foarte rar se gaseste un program din care intr-adevar poti extrage lucruri bune.

Cea de-a doua sectiune de intrebari vizeaza perceptia generala a telespectatorilor asupra serialelor istorice coreene, precum si ilustrarea modului in care s-a realizat primul contact al acestora cu elementele de cultura. Prima intrebare este orientata catre preferintele fiecarui subiect in parte pentru fiecare dintre cele sapte seriale difuzate de TVR si trecute in revista la inceputul capitolului. Cea mai interesanta si detaliata asociere a acestora cu anumite imagini care sa le defineasca ii apartine Subiectului 6: “[aceste seriale sud-coreene istorice sunt] istorie pe intelesul tuturor. Pentru toate serialele coreene: «o alta lume». Giuvaierul palatului: lumea doamnelor insotitoare; Cronicile frumoasei luptatoare: arte martiale spre deliciul baietilor; Furtuna la palat: inceputul deschiderii Coreei spre alte lumi; Secretele de la palat: lupta pentru putere; Doctorul Hur Jun: un medic de legenda pentru Coreea acelor timpuri; Printul Jumong: formarea unui nou regat cu tot ce implica asta; Concubina regelui: aceeasi lupta pentru putere.

Raspunsurile date la cea de-a doua intrebare (Cum ati inceput sa urmariti aceste seriale sud-coreene?) indica faptul ca aceste persoane au inceput sa televizioneze serialele dintr-o intamplare care a devenit obisnuinta si, de ce nu, un interesant hobby, fara ca ele sa fi avut dinainte constiinta existentei acestui tip de produs media sau sa fi fost imediat intrigate si dornice sa urmareasca episoadele, asa cum putem deduce din raspunsul Subiectului 6:A fost intamplator si abia dupa 2-3 episoade le-am urmarit cu regularitate” si din cel al Subiectului 9: “A fost o intamplare primul meu contact cu serialele coreene, neavand idee ce limba vorbesc personajele. Am urmarit prima data un episod din Dae Jang-geum, dupa ce butonasem pe toate canalele. A fost surprinzator sa vad asiatici, costume exotice, toate intr-un film subtitrat in limba romana. De fapt, la primele secvente am crezut ca este o piesa de teatru.

De asemenea, a existat si situatia in care subiectul a inceput sa urmareasca serialele la recomandarea unui fan, cum este cazul Subiectului 10: “Mama mi-a recomandat primul serial difuzat in Romania“. La intrebarea 3 (Ce anume va determina sa le urmariti?), subiectii au motivat, in general, prin mentionarea fascinatiei pentru atmosfera de epoca (redata prin costume, replicile personajelor, muzica, imagine), considerand serialul de epoca sud-coreean o veritabila lectie de istorie:

Subiectul 7: “Atmosfera de epoca, scenariile, costumele, actorii“.

Subiectul 8: “Atmosfera si o alta lume.

Subiectul 6: “«Monoloagele» personajelor secundare despre lume, viata, dragoste, putere, loialitate, moarte, intr-un anume moment al serialului.

Am recurs la o serie de trei fraze lacunare care, o data completate, sa duca la exacerbarea subiectivitatii indivizilor intervievati, a starii de spirit generate de televizionarea acestor seriale. Specificul serialului coreean a fost apoi rezumat printr-un singur cuvant, care sa simbolizeze semnificatia concreta a fiecareia dintre K-dramele vizionate. Voi cita patru dintre subiecti, ale caror raspunsuri mi-au atras atentia in mod deosebit si care reflecta cel mai bine impactul pe care televizionarea acestui gen asupra publicului romanesc:

Subiectul 4:

Urmarirea acestor seriale ma face sa ma simt captivat de o cultura autentica.

Ma regasesc in serialul coreean pentru ca, probabil, in subconstientul meu asa arata lumea ideala.

Serialul coreean ar putea fi definit, in opinia mea, printr-un singur cuvant, care este profesionalism.

Subiectul 7:

Urmarirea acestor seriale ma face sa ma simt bine.

Ma regasesc in serialul coreean pentru ca nu ma regasesc.

Serialul coreean ar putea fi definit, in opinia mea, printr-un singur cuvant, care este: excelent.

Subiectul 8:

Urmarirea acestor seriale ma face sa ma simt in lumea lor.

Ma regasesc in serialul coreean pentru ca apreciez calitatea poporului.

Serialul coreean ar putea fi definit, in opinia mea, printr-un singur cuvant, care este bine redate (epoca istorica, obiceiuri, caractere, realism, romantism, rautate vs. bunatate, frumusetea naturii).

Subiectul 10:

Urmarirea acestor seriale ma face sa ma simt relaxata.

Ma regasesc in serialul coreean pentru ca imi plac aventurile.

Serialul coreean ar putea fi definit, in opinia mea, printr-un singur cuvant, care este traditie.

Asocierea serialelor cu trasaturi ce le apropie de perfectiunea artistica, regizorala si nu in ultimul rand consumista, face trecerea catre cel de-al treilea si ultimul set de intrebari, axat in principal pe comparatia dintre serialele coreene si serialele produse in Europa, SUA, America de Sud, Romania si Turcia, menita sa evidentieze caracterul distinctiv ale celor dintai. Un clasament al preferintelor majoritare plaseaza serialul coreean pe prima pozitie, urmat fiind, pe pozitia secundara, de serialul american, apoi de cel sud-american. Pe ultimele pozitii s-au clasat, in topul preferintelor subiectilor, productiile televizate turcesti, urmate de cele autohtone.

Comparatia intre diferitele productii, in functie de statul de provenienta si de o grila de evaluare (tema abordata; actori; valorile evidentiate; stilul prezentarii subiectelor si gradul de emotivitate implicat; expresivitatea imaginilor, a muzicii, a costumelor), s-a materializat intr-o serie de raspunsuri similare: o parte dintrw subiecti au refuzat sa comenteze pe aceasta tema, pentru ca nu au urmarit o buna parte din categoriile de seriale mentionate, iar ceilalti au mizat foarte mult pe raportul originalitate-sablon. Subiectul 4 atrage atentia asupra faptului ca o astfel de comparatie nu este recomandabila (“Sunt genuri diferite de seriale. Ar fi ciudat ca un serial american sa aiba, de exemplu, scene cu un grad mare de emotivitate specific filmelor coreene. Gusturile si scolile cinematografice nu se pot compara.“), iar Subiectul 6 a raspuns: “Nu se pot compara!” – observatii extrem de pertinente, insa opinia mea este ca se impune o delimitare, si aceasta pentru a intelege mai bine care este de fapt reteta succesului serialelor coreene istorice in Romania. Succesul K-drama trebuie raportat din start la tot ce a fost inainte de patrunderea acestora pe piata romaneasca.

Telespectatorii romani au fost obisnuiti sa consume suspans, aventuri, mister, umor usor, povesti de dragoste cutremuratoare, o iubire intotdeauna sexualizata, carnala, personaje mai mult sau mai putin schematice, interpretate de actori carismatici, peisaje deosebite s.a.m.d. Melodramele (soap opera americana si telenovela sud-americana) inglobeaza toate aceste aspecte sub forma unui fir al actiunii fragmentat, oferit publicului in doze mici, si care mentine interesul telespectatorilor vreme de cateva saptamani, luni sau chiar ani. Serialele coreene de epoca, pe langa faptul ca sunt mult mai scurte, sunt undeva la polul opus in privinta realizarii scenariului. Reteta succesului serialelor cu care publicul romanesc s-a conformat este condimentata diferit in sageuk: fastul si impresionantul colorit al costumelor, cadrul spatial, replicile adaptate la vremurile evocate ale personajelor, gestica lor lipsita de artificialitate si pretiozitate, realismul situatiilor de viata, presarate cu multe scene de violenta care insa nu perturbeaza, ci contribuie la cristalizarea unor productii de exceptie, care captiveaza tocmai prin finetea si subtilitatea emotiilor, prin faptul ca niciun detaliu nu este lasat la voia intamplarii, ci tratat cu aceeasi consideratie si minutiozitate, caracteristice, de altfel, popoarelor din Asia de Sud-Est. La acestea se adauga elementul de exceptie, reprezentarea valorilor traditionale, nicidecum date uitarii asa cum se intampla, din pacate, in Occident, unde dragostea de tara, echilibrul, intelepciunea, lupta cu sinele, camaraderia adevarata, respectul care este prezent indiferent de rivalitatea dintre personaje, sunt considerate perimate. Chiar si povestile de dragoste, cele care vor face deliciul telespectatorilor, indiferent de varsta si gen, nu sunt construite simplist, ci se cladesc pe valori precum respectul, sinceritatea, onoarea, sacrificiul, resemnarea si poarta o puternica incarcatura spirituala, in detrimentul celei fizice. Sexualitatea explicita este absenta, fiind inlocuita de ideea de puritate, de iubire ideala, iar acest lucru apropie intrucatva aceste seriale de basmele atat de indragite de romani, care regasesc, poate mai degraba la nivel inconstient, o structura ce le-a fost dintotdeauna familiara si care a constituit o latura esentiala a specificului romanesc. Lupta dintre bine si rau reprezinta atat un punct de intersectie, dar si de separatie intre sageuk si restul serialelor mentionate: binele infrange totdeauna raul, insa in serialele coreene aceasta lupta intre cele doua forte nu culmineaza aproape niciodata cu happy-end-ul propriu telenovelelor. Reteta americana a depersonalizarii, a umorului ieftin este, din pacate, copiata chiar si de productiile asiatice (K-trendy dramas, de exemplu), insa cu o solida contrapondere: productii TV de foarte buna calitate, care se opun valului de consum occidental.

In ciuda uniformitatii opiniilor generale ale subiectilor, potrivit carora seriale coreene sunt preferabile din foarte multe puncte de vedere celor americane, sud-americane, turcesti si romanesti, exista insa si o parere diferita, care vizeaza anumite minusuri ale sageuk:

Subiectul 4:Ca tema abordata, lupta pentru putere, problemele politice, realitatea specifica acelor vremuri si bazele reale ce stau la temelia actiunii reprezinta un punct forte. Faptul ca binele invinge mereu si raul scapa nepedepsit mi se par uneori abordari puerile. Ca actori, jocul este ireprosabil, precum si stilul prezentarii subiectelor si expresivitatea imaginilor, sunetelor si costumelor. Decizia unor regizori de a prelungi numarul episoadelor stabilit initial face ca actiunea serialelor sa fie exagerata.

Comparatia intre serialele coreene si cele americane, sud-americane, turcesti si romanesti a fost problematica, deoarece nu toti subiectii au televizionat sau televizioneaza seriale din toate aceste categorii.

Subiectul 1: “Nu as putea sa dau un raspuns complet pentru ca nu am urmarit seriale turcesti, sud-americane sau romanesti. Din cate am observat, serialele sud-americane sunt mult prea «dulci» si au ca subiect intamplari pe care nu prea le intalnim in viata reala (fata saraca si buna este remarcata de un tanar milionar si, dupa ce trec prin multe incercari, ei raman fericit pana la adanci batraneți, iar toti cei care le-au facut rau sunt pedepsiti). Se pare insa ca serialele turcesti sunt mai apropiate de realitate, avand un mare succes la noi in tara (mama mea numarandu-se printre fanii acestui gen). Din punctul meu de vedere, serialele americane nu pot fi comparate cu cele sud-coreene, deoarece abordeaza teme diferite (exista o diferenta culturala foarte mare, americanii punand accent mai mult pe partea amuzanta, decat pe cea dramatica sau istorica; iar in majoritatea productiilor americane valorile nu sunt asa de bine evidentiate). Americanii nu sunt atenti la detalii si acest lucru se observa usor. Depinde acum si de gusturi, in general eu sunt o persoana visatoare si mereu dornica de a invata cate ceva de la fiecare film vizionat sau carte citita, cred in idealuri, iar aceste valori pe care le-am regasit in productiile asiatice inseamna mult pentru mine. Sunt fana a catorva seriale americane (The Crow: Stairway to Heaven, Seinfeld, Relic Hunter), in rest… atentia mea este indreptata spre Asia.

Subiectul 2: “Din pacate, nu pot raspunde la aceasta intrebare deoarece, in afara de seriale coreene si cateva episoade din cele americane, nu am vizionat si altele, am incercat sa ma uit dar nu am rezistat sa vad nici macar un episod plin.

Majoritatea subiectilor fac insa comparatii demne de luat in considerare, acordand o pozitie fruntasa serialului coreean:

Subiectul 1: „Cu siguranta serialele coreene sunt mai bine lucrate decat celelalte mentionate, pentru ca, la fel ca japonezii, si coreenii pun mare accent pe detalii (oricat de mici ar fi acestea). La prima vedere, am putea spune ca acestea nu conteaza deloc, dar intr-o astfel de productie, tocmai aceste detalii sunt cheia succesului.

Subiectul 3: [Serialele din celelalte categorii decat cele coreene] “palesc, pentru ca invelisul este cel al vulgaritatii. Celelalte au o schema ce se repeta, plicitisesc, sunt previzibile chiar daca temele sunt variate, promoveaza kitschul, superficialitatea, derizoriul.

Subiectul 5: “diferenta pentru mine este povestea neconventionala si frumoasa.

Subiectul 10: “Temele alese de sud-coreeni sunt inscrise in limitele moralului si al bunului gust.

Interviurile realizate au vizat nu doar ilustrarea motivatiilor personale ce stau la baza vizionarii serialelor coreene, ci si un indice al gradului de familiaritate a subiectilor cu civilizatia asiatica, apoi cu cea coreeana in particular. Ce am putut deduce din raspunsurile celor zece subiecti a fost faptul ca pana la contactul cu serialele, ei nu aveau cunostinte legate de spatiul si de cultura coreene. Spatiul japonez si chinez le era insa destul de cunoscut:

Subiectul 1: “Sunt fascinata de cultura asiatica inca de cand eram copil. Am crescut cu filmele lui Bruce Lee, Jet Li, Jackie Chan si cu productii japoneze. Fratele meu a fost interesat de practicarea artelor martiale de la o varsta foarte frageda (el este mai mare decat mine cu cinci ani) si devora orice film de arte martiale sau de animatie japoneza. Imi amintesc ca ma uitam impreuna cu el la desene animate japoneze, la filmele lui Bruce Lee, inca de pe vremea cand eu nu stiam inca sa citesc. Deși nu prea intelegeam mai nimic, ma fascinau costumele, muzica, trasaturile exotice ale actorilor, miscarile gratioase si puternice de arte martiale. Cand am mai crescut si am invatat sa citesc, am inceput sa caut informatii despre Asia (mai ales despre Japonia, China). De-a lungul anilor am urmarit multe filme asiatice, dar si cateva seriale istorice chinezesti, precum Wu Lin Wai Shi (Mission of the Warriors) sau Xian Jian Qi Xia Zhuan (Chinese Paladin) și bineinteles, mi-am cultivat pasiunea mea no.1 – filmele japoneze: de la Japanese anime ca Sailor Moon, Trinity Blood, Vampire Knight, Dragon Ball etc. pana la The Returner, Longinus, Death Trance si lista ar putea continua. Japonia si China au fost cele care m-au introdus in lumea coreeana, tot citind despre aceste tari am observat ca in contextul lor istoric se facea referire si la Coreea. Nu prea stiam multe lucruri despre istoria Coreei de Sud, iar serialele acestea au venit sa-mi completeze cunostintele generale pe care le aveam si sa ma indemne sa le aprofundez mai mult.

Subiectul 2: “Inainte sa fac cunostinta cu Dae Jang-geum nu stiam mai nimic despre Coreea de Sud, dar serialele mi-au deschis apetitul pentru aceasta minunata cultura. Momentan sunt invatacel, mai am foarte multe de aflat despre tot ce inseamna Coreea.

Subiectul 3: “Aproape deloc; nici macar nu o pozitionam precis pe harta. M-am informat in enciclopedii, atlase si pe net.

Subiectul 4: “Primele tangente cu elementele de cultura asiatica au venit tot din domeniul cinematografiei, cat si din domeniul literaturii, in special a celei chinezesti. Ca scrieri preferate, mi-au placut povestile populare asiatice (coreene, chinezesti, japoneze), lucrari spirituale precum Dao De Jing, romane (Visul din pavilionul rosu – Cao Xueqin, Miezul noptii - Mao Dun etc.), mituri antice etc. In privinta Coreei de Sud, eram la curent cu razboiul coreean. Filmele, artistice si seriale, m-au facut sa fiu interesat de aceasta cultura. In timp, mi-am facut si prieteni coreeni.

Subiectul 6: “Serialele sud-coreene au pus Coreea de sud pe harta, din punctul meu de vedere.

Ultima parte a interviului a fost centrata pe elementele de continut ale celor sapte productii coreene difuzate in Romania, dar si pe rolul de stimulent de natura turistica al acestor productii, care pot fi considerate un mod de promovare intensa. Fascinatia generata de cadrul spatio-temporal evocat de aceste seriale este evidenta in foarte multe dintre raspunsuri:

Subiectul 1:Da, serialele coreene mi-au alimentat curiozitatea cu privire la elementele istorice ale acestei culturi. Mi-as dori foarte mult sa vizitez Coreea de Sud, sa ajung in Seul, despre care am auzit ca este un oras care imbina cu succes modernitatea cu traditia (la fel ca si Kyoto, din Japonia). Mi-as dori sa ma plimb in acele palate superbe, pe care le vad zi de zi la televizor in aceste filme, sa devorez toate muzeele din oras si sa interactionez cu oamenii de acolo pentru a intelege mai bine mentalitatea coreeana.

Conchizand cu privire la analiza acestor interviuri, voi adauga faptul ca televizionarea noului gen istoric sud-coreean se transforma pe zi ce trece intr-un fenomen de mare amploare, care se extinde si catre alte sfere de interes decat cultura media, asa cum putem deduce din afirmatia Subiectului 3: “Mi-au starnit curiozitatea si alte seriale de pe canalul KBS, care nu au fost inca achizitionate – Detectives in Trouble“.


2. KoreaFilm

Un rol important in diseminarea propriu-zisa a elementelor de cultura si de civilizatie coreeana in spatiul romanesc il au activitatile intreprinse de membrii site-ului Koreafilm.ro. KoreaFilm a fost lansat, in luna noiembrie 2009, ca un site – ulterior si blog – de prezentare a serialelor coreene de epoca difuzate de TVR, insa s-a extins foarte mult, intr-un timp foarte scurt, ajungand sa ofere fanilor sai din intreaga tara (de ordinul zecilor de mii) ample informatii si resurse utile privind toate aspectele culturii si civilizatiei coreene, precum si studii de specialiate despre influenta culturii coreene (Hallyu) in Romania. Incepand din 2011, proiectele KoreaFilm se deruleaza prin Asociatia Interculturala Romano-Coreeana (HanSaMo, “Prietenii culturii coreene”), organizatie neguvernamentala constituita in acest scop. AIRC/HanSaMo coordoneaza programe precum cursuri de limba coreeana, ateliere de gastronomie coreeana, precum si alte evenimente publice menite a populariza Hallyu, in Bucuresti si nu numai. De asemenea, asociatia incurajeaza schimburile interculturale romano-coreene.

 

Concluzii

Serialul sud-coreean de epoca este un produs de succes al unui fenomen de masa aparut in Coreea de Sud, care s-a propagat treptat si cu repeziciune in afara granitelor statului, fiind cunoscut la nivel international sub denumirea generica de Hallyu (“valul coreean”). Am ales sa analizez impactul sau in Romania luand in considerare, in primul rand, contextul in care acest gen si-a facut aparitia pe micul ecran: un peisaj media sarac in productii de calitate si dominat de seriale abundand in sabloane binecunoscute. Am evidentiat principalele trasaturi ale serialului istoric coreean si motivul pentru care temele si valorile expuse in aceste productii nu se regasesc in cele cu care telespectatorii romani erau deja familiarizati (sud-americane, nord-americane, romanesti si, mai nou, turcesti).

In opinia mea, serialele sud-coreene au impus standarde foarte inalte, fiind, din acest punct de vedere, net superioare altor seriale ale aceluiasi gen (historical costume drama), dar si ale genului trendy. Am particularizat asupra fiecaruia dintre aceste genuri televizuale, nu inainte de a incadra fenomenul general Hallyu in contextul istoric si economic mai amplu care a incurajat constituirea sa.

Partea teoretica a lucrarii este foarte bine completata prin studiul de caz, alcatuit dintr-o serie de raspunsuri elaborate cu privire la ratiunile de consum al serialelor sud-coreene de epoca in societatea romaneasca. Ghidul de interviu a dat posibilitatea subiectilor intervievati sa puna in balanta serialele aflate in discutie cu cele apartinand altor state si cu care publicul romanesc era familiarizat de mai mult timp. Scopul final al acestor comparatii era de natura sa indice cu exactitate care este specificul serialelor sud-coreene de epoca, dar si faptul ca telespectatorii romani sunt dornici sa imbratiseze productii complexe, de calitate, scenarii alambicate, costume sofisticate, personaje debordand de umanism si de intelepciune, valori perene, situatii de viata din care sa poata trage invataminte. Telespectatorii cauta, prin televizionarea serialelor sud-coreene, sa evadeze intr-o lume a bunului gust, a rafinamentului, departe de lumea dezlantuita, agresiva si lipsita de valori autentice.

Lucrarea propune, asadar, un punct de vedere argumentat, vine in sprijinul ilustrarii unui anumit grad de noutate de care se bucura fenomenul Hallyu in Romania si ar putea constitui un punct de pornire in extinderea parametrilor studiului si asupra altor regiuni sau state in care serialele coreene de epoca se bucura de un real succes.

 

Despre Andreea Ioana Tudose [KF]

Andreea Ioana Tudose [KF]

Andreea Ioana Tudose (n. 1987) a absolvit Facultatea de Litere, sectia Relatii Internationale si Studii Europene, in cadrul Universitatii din Bucuresti si este actualmente masteranda in an terminal. Pasionata de literatura si de muzica asiatica in general, descopera in 2009 magia universului coreean, de care i va fi imposibil sa se mai desprinda, o data cu difuzarea serialului “Giuvaerul palatului”.

Browse Archived Articles by Andreea Ioana Tudose [KF]

11 comentarii

There are currently 11 comentarii on Serialul istoric sud-coreean: produs de succes al “Hallyu”. Impactul sau in Romania (4). Perhaps you would like to add one of your own?

  1. woooow, multumim, Andreea, e foarte interesant,
    HanSaMo, prietenii culturii coreene ^^ adorabil

    • am remarcat ceva, cum ai pus poza de ”avatar”, principala ca sa zic asa???? :) credeam ca e prima poza si se vede doar asa, dar cum se face ca nu e deloc?
      cate secrete gazduieste KoreaFilm ^^

  2. Mulţumim Andreea. Am citit cu mare interes aceată ultimă parte a superbei lucrări de faţă. Mi se pare ft bine structurată şi precisă, şi apreciez micul sondaj de opinie realizat pe acest eşantion de 10 persoane, părerile subiecţilor au fost împărţite şi pertinente.
    De asemenea e ft frumos că ai făcut trimitere şi la site, şi la rolul important avut de acesta la promovarea valului coreean.

    Te felicit încă o dată, şi îţi mulţumim că ai împărtăşit cu noi munca ta :)

  3. Felicitari pentru munca de Sisif! Mi-au placut “monoloagele”, arata autenticitatea materialului,poate ca multa lume nu si-a pus intrebarea de ce i-mi plac aceste filme,acum toti santem in masura sa spunem ,de asta sau de asta,adica sa luam toate argumentele in calcul,nimic nu este eronat !Cred ca ai uitat un lucru esential,sa ne spui si nota pe care ai luat-o pentru aceasta lucrare,pe care sant sigura cati-a facut o deosebita placere pentru a o concepe!

    • Excelente studiul si cercetarea pe acest subiect, Andreea, te felicit calduros ,lucrarea ta este prima care deschide drumul cunoasterii mai profunde spre cultura coreeana, Korea Film si Asociatia interculturala fiind cei care ti-au provocat aceasta apetenta,multe multumiri si pentru ei !

  4. Sunt indragortita de tot ceeace inseamna COREEA.Foarte bine structurata si realizata lucrarea.M-am regasit in multe dintre raspunsurile date de cei intervievati.
    Am descoperit intimplator serialul corean , butonind telecomanda , mi-au trebuit doua, trei episoade sa pot deosebi personajele caci imi pareau toti cam la fel ,dar acum nu mai pot sa ma uit la altceva. Am inceput sa caut informatii despre istoria coreana, si am vazut ca serialele lor au o baza reala, multe personaje au existat in decursul istoriei, deasemenea evenimentele istorice sunt in mare parte reale,dar cel mai mult imi place frumusetea spirituala a personajelor.Multumita internetului, am vazut zeci de seriale si filme , am devenit fana pe viata COREEA , am descoperit o alta lume, in care iubirea nu este vulgara ,parintii sunt totdeauna respectati .Am vazut cei mai frumosi barbati ,la fel femei frumoase,copii frumosi si talentati.Am citit pe un forum , ca se pune un mare accent in invatamintul coreean pe activitati culturale extrascolare si asta se vede in timp in dezvoltarea societatii.Asa au ajuns cei din Coreea de sud in 60 ani sa ajunga Japonia din urma si sa aibe 34000 $ / cap locuitor.Noi unde suntem? Nicaieri.
    Ascultind la radio aceleasi si aceleasi melodii ma intreb daca planeta noastra are doar doua continente.Unde sunt cintaretii si formatiile din cealalta parte a planetei ?
    Cine a auzit de TVXQ, GDRAGON , LIM JAE BUM ,SS501….
    Ma bucur ca s-a infiintat Asociatia Interculturala ,a carei membra vreau sa devin.
    Cu drag , pentru toti iubitorii Coreei de sud , IULIA

  5. “”M-am apropiat de subiect dintr-o perspectiva analitica si critica, am recurs la surse de informare relevante si mi-am temperat accentele subiective, pentru a oferi un studiu bine argumentat, coerent si util pentru cei care doresc sa aprofundeze fenomenul Hallyu sau sa se familiarizeze cu fascinanta cultura coreeana.”"
    Acum ca am terminat si aceasta ultima parte de citit ,pot sa te felicit ca ceea ce ti-ai propus in citatul de mai sus ai reusit ,ca o elaborare critică a unei experienţe, ca expresie a capacităţii de a identifica problemele,de a le aborda cu metodă si a le expune potrivit unor anumite tehnici de comunicare.
    Felicitari din toata inima !
    In ceea ce priveste aceste seriale,as atrage atentia ca dincolo de emotii,lacrimi,amestec de sentimente,stari si trairi pe care ele ni le ofera,ele ne rup de realitate,ne ajuta sa ne relaxam temporar sau sa ne putem regasi printre personaje si intamplari.Dar poate cel mai mare castig e acela ca iti da incredere in tine,ne invata ca TU esti personajul principal al vietii pe care ti-o construiesti,te ajuta sa te descoperi si sa intelegi ca TU esti cheia,totul depinde de tine,de atitudine ,de ce alegem sa fim.Mi-as dori insa, ca toate aceste persoane pline de sensibilitate care vizioneaza aceste filme sa inteleaga un lucru foarte important :SA NU se piarda
    in trairile personajelor ,sa nu traiasca prin ele ,caci fara TINE ,TU ,esti nimic!

  6. Multumesc pentru continuarea demersului de a analiza acest fenomen de acceptare in Romania a serialelor si inplicit a culturii coreene istorice si d ece nu moderne .
    Cred ca ar trebui sa continui cu analiza largind spectrul intrebarilor ( fac in continuare niste propuneri ) dar mai ales sa deschizi si o analiza a serialelor moderne care au inceput s apatrunda in TV rominesti si la fanii Koreeafilm sint deja un domeniu cunoscut si apreciat.
    Referitor la surprinzatoarea acceptare a serialeor istorice la romani din toate mediile si virstele eu cred ca este o explicatie psihologica a identificarii instantanee a motivatiilor si reactiile personajelor ddin planul principal dar mai ales cele secundare . TOATE SINT RECONOSCIBILE in societatea rominesca : intrigile curtenilor, promovarea cu cadouri, solicitarea de mita a functionarilor guvernamentali si regali, martisul ca o consolidare a influentei si conservare a bogatiei, relatia de inferioritate a nurorii in casa socrilor , dispretul si umilirea pe scara sociala ,respectul fata de mama soacra a fiilor, autoritatea tatalului si respectarea hotaririi superiorilor ierarhici. Nimic din astea NU MAI SINT VALABILE in societatea americana dar le regasim surprinzator de actuale in toate serialele turcesti moderne care baleiaza straturi sociale si societati arhaice d ela Adana la Van si inapoi la Istambul cu bocatia si saracia si politica nationalista si moderna care seamana uluitor cu conceptia d eviata prezenta inca in societatea romineasca . Eu cred ca aceste subtile trasaturi in care ne recunoastem ca intr-o limba pe care am vorbit-o in comun ca indo-europeni , este cauza psihologica care face urmarirea cotidiana placuta si FARA SOCURI CULTURALE a tuturor serialelor coreene istorice si moderne , similar celor turcesti moderne .
    Va sugerez pentru episodul 5 de analiza o tema de dezbatere tulburatoare care a fost sugerata de serialul Posvestirea tinerei gisaeng dar si de urmatorul serial ce se va difuza 49 DE ZILE si anume SUPRANATURALUL _SPIRITELE_REINCARNAREA _VRAJITOARE SI EXORCISTI , UNANIMA ACCEPTARE A PREZENTEI SPIRITULUI IN CEL POSEDAT IN PERSONAJE INTELECTUALE MODERNE ( asa au obesevat fenomenul scenaristii )in serialele moderne unde bag seama ca sint prezente de-adevaratelea ca si in societatea rominesca bintuita d e vraji, descintece mercur si legarea cununiilor si iele si vircolaci, usturoiul de Sf andrei si cite altele si o afacere profitabila pentru descintatoare sau ….. Le-am regasit in serialele coreene istorice doar sporadic dar prezenta lor in cele moderne imi ridica niste intrebari si convingerea ca sint un fenomen real in societatea instarita sau rurala coreeana similar celei din Romania . Va recomand in Weekenduri pe KBSWORLD ( can 197 pe UPC BUcuresti ) un serial de Talk Show cu artisti denumit WIN WIN si pentru a intelege de ce este dificil sa traiesti ca nora – strain chiar si asiatic , intr-o casatorie in Coreea ( vezi conflictele sugerate inserialul Tinara Gisaeng ) urmariti in weekend si serialul Talk Show LOVE IN KOREEA. Amuzant si plin de invataminte !!!

  7. Cred ca parerile prezentate de tine sunt bine alese si pertinente. Nu o data citeam ceea ce spuneau cei intervievati si ma regaseam in cele spuse de ei si ma gandeam ca si eu as fi spus ca la fel aceeasi idee.

    Cred ca societatea romaneasca ar trebui sa invete de la coreeni. Situatia istorica e oarecum similara si poate tocmai de aceea suntem atat de fascinati de cultura lor. Tocmai aceasta similitudine ar trebui sa ne determine sa aplicam aceeasi solutie si in cazul nostru pentru a reusi sa ne redescoperim identiatatea nationala.

    Felicitari inca o data! Lucararea e foarte bine scrisa.

  8. Cristinuta dar nu ai somn,mama?

    • =))
      Asa sunt eu… De cand cu facultatea asta, dorm tarziu si ma duc la culcare tarziu :P

      Oricum m-am culcat imadiat dupa asta. A fost ultimul comm. Si… nu am fost singura care am stat de veghe prin palat :P, daca stiam ca esti si tu… mai schimbam cate o vorba :D

Lasă un răspuns către keuriseutina