Regii confederaţiei Gaya

Gaya a fost o confederaţie compusă din mai multe state de mici dimensiuni, care a existat între anii 42 şi 562. Toţi conducătorii Gayei au purtat titlul Wang (왕) – Rege.

Pantofi din aur din perioada confederaţiei Gaya – relicvă

Două din cele mai cunoscute state din confederaţia Gaya au fost Geumgwan Gaya (42-532) şi Daegaya (42-562), iar primii monarhi, care le-au constituit au fost Regele Suro al Geumgwan Gaya – 수로왕 (42-199), respectiv Ijinasi al Daegaya – 이진아시왕 (42-?).
Geumgwan Gaya a avut un număr de 10 monarhi, primul dintre ei fiind regele Suro, a cărui soţie a fost regina Heo Hwang-ok, originară din India.

Regele Suro şi regina sa, Heo Hwang-ok

Următorii au fost:
• Geodeung al Geumgwan Gaya – 거등왕. El a domnit între anii 199-259.
El a fost al doilea monarh al confederaţiei localizată în valea Nakdong, în timpul celor Trei regate. Legenda spune că era fiul regelui Suro şi a reginei Heo Hwang-ok, şi că aceştia au avut un total de 10 fii. Regele Geodeung a fost căsătorit cu regina Mojong.

• Mapum al Geumgwan Gaya – 마품왕. Anii săi de domnie au fost între 259-291.
Fiul regelui Geodeung şi al reginei Mojong, a fost al treilea monarh al confederaţiei. Ultimul an de domnie a fost şi anul morţii sale. La fel ca şi ceilalţi membrii ai liniei regale din Gaya, numele său de familie a fost Kim. Soţia sa a fost regina Hogu, nepoata înaltului oficial Jo Gwang.

• Geojilmi al Geumgwan Gaya – 거질미왕. Al patrulea rege a domnit între 291-346. Tatăl său a fost predesecorul său, regele Mapum, iar mama sa, regina Hogu. Geojilmi s-a căsătorit cu regina Aji, nepoata lui Agung, oficial cu rangul agan. Aceasta a dat naştere lui Ipum, moştenitorul său. A murit în anul 346, ultimul de domnie.

• Ipum al Geumgwan Gaya – 이시품왕 sau Isipum a fost al cincelea rege şi a condus ţara între 346 şi 407, când a murit.
Fiul lui Geojilmi şi al reginei Aji, s-a însurat cu regina Jeongsin care i-a născut fiul, pe Jwaji, următorul rege.

Coroană regală din perioada Gaya – relicvă

• Jwaji al Geumgwan Gaya – 좌지왕. Cel de-al şaselea rege a domnit între 407 şi 421.
A fost fiul regelui Ipum şi al reginei Jeongsin. S-a căsătorit cu regina Boksu, fiica oficialului Donyeong cu rangul daeagan. Regina Boksu l-a născut pe prinţul moştenitor Chwihui. În scrierile Samguk Yusa se menţionează că Jwaji a oferit funcţii înalte rudelor concubinei sale favorite, iar acest lucru a dus la vâltoare politică. Shilla a profitat de slăbiciunea Gayei şi a invadat confederaţia. După ce oficialul Park Won To a protestat în faţa regelui, acesta s-a dus la un ghicitor care i-a citit un pasaj din I Ching ( Cartea Schimbărilor, text clasic chinzesc), care indica că trebuie să distrugă inima problemei. Ca urmare, Jwaji şi-a trimis concubina în exil şi a reinstaurat ordinea la curtea sa.

• Chwihui al Geumgwan Gaya – 취희왕, a domnit între 421-451 şi a murit în 451.
A fost al şaptelea monarh, şi fiu al regelui Jwaji şi al reginei Boksu. S-a însurat cu fiica generalului Jinsa de rang gakgan, regina Indeok.

Armură pentru cai

• Jilji al Geumgwan Gaya – 질지왕, a domnit între anii 451-492 şi a murit în 492.
Al optulea rege al Gayei, fiu al regelui Chwihui şi al reginei Indeok, a luat-o de soţie pe regina Bangwon, fiica oficialului Geumsang de rang sagan. Un pasaj din Samguk Yusa spune că Jilji a construit un templu budist în memoria reginei Heo Hwang-ok, pe locul în care aceasta s-a căsătorit cu regele Suro. L-a numit Templul Wanghusa, adică „Templul Reginei”, şi a oferit suprafeţe mari de pământ în jurul acestuia. Templul a rezistat 500 de ani.

• Gyeomji al Geumgwan Gaya – 겸지왕, a fost al nouălea conducător al statului antic, şi a domnit în perioada 492-521.
A fost fiul regelui Jilji şi al reginei Bangwon, şi s-a căsătorit cu regina Suk, fiica generalului Chulchung, cu rang gakgan. Ea l-a născut pe Guhyeong, care avea să fie al zecelea şi ultimul rege al acestei confederaţii.

Ceramică Gaya

• Guhyeong al Geumgwa Gaya – 구형왕, sau Guhae, a fost al zecelea şi ultimul rege al Geumgwan Gaya. Anii săi de domnie au fost între 521-532, ultimul marcând sfârşitul confederaţiei Geumgwan Gaya.
Fiu al regelui Gyeomji şi al reginei Suk, s-a însurat cu fiica lui Bunjil, de rang suijil, regina Gyehwa, cu care a avut trei fii. Toţi trei au devenit ulterior generali de rang gakgan, şi au fost cunoscuţi sub numele de Sejong, Mudo şi Muduk.

Regele Guhyeong şi regina Gyehwa

Confruntat cu atacul din partea Shillei, condusă de regele Beopheung, regele Guhyeong a decis să se predea uşor, şi şi-a dus familia şi averea în Shilla. A fost primit cu ceremonie, iar el şi familia sa au primit al doilea rang din sistemul Osului, „osul adevărat”. De asemenea el a primit rangul Sangdaedeung, şi i s-a permis să-şi păstreze fostul teritoriu acordândui-se o soldă. Samguk Yusa spune că asta s-a întâmplat fie după 520 de ani, fie după 490 de la fondarea legendară a Gayei de către regele Kim Suro.

Daegaya a avut probabil 16 monarhi, dar numele multor dintre ei sunt necunoscute. Primul regele al Daegaya a fost Ijinasi – 이진아시왕, ani de domnie 42-?. Geumnim al Daegaya – 금림왕 a fost al treilea sau al patrulea rege, iar anii săi de domnie sunt necunoscuţi. Haji – 하지왕 a fost alt rege, dar nu se ştie al câtelea, iar anii săi de domnie sunt la fel, în ceaţă, ca şi în cazul regilor Gasil – 가실왕 (al şaselea sau al şaptelea) şi Inoe – 이뇌왕, al nouălea rege.
Regele Doseolji – 도설지왕, cunoscut şi ca prinţul moştenitor Wolgwang – 월광태자, ar putea fi la fel de bine al zecelea rege, al 16-lea, sau între aceştia. Se ştie că a domnit până în anul 562, anul de sfârşit al confederaţiei Daegaya.

Surse: Wikipedia, gayasa.net, alexinseoul.wordpress.com, fromfarwelltokorea.blogspot.com