Dinastia Goryeo: Imparatul Seongjong

Imparatul Seongjong (960 – 997) (a domnit in perioada 981 – 997) a fost al saselea conducator al imperiului coreean medieval Goryeo. El a fost precedat de Imparatul Gyeongjong si succedat de Imparatul Mokjong.

Date generale

Imparatul Seongjong a fost al doilea fiu al Printului Daejong si nepotul Imparatului Taejo, fondatorul Dinastiei Goryeo. El a devenit monarh in anul 981, dupa moartea Imparatului Gyeongjong. Savantul confucianist Choe Seung-ro i-a cerut noului conducator sa indeplineasca poruncile bunicului sau, Imparatul Taejo, si sa stabileasca un guvern centralizat in stil confucianist.
Imparatul Seongjong a extins reformele incepute de predecesorii sai, inlocuind birocratia ereditara cu una bazata pe merit si folosind sistemul de examinare public pentru a-i atrage pe fii aristocratilor provinciali in administratia centrala. Toate armele aflate in proprietate privata au fost colectate si transformate in unelte agricole. In anul 983, Imparatul Seongjong a instituit sistemul celor doisprezece mok, diviziuni administrative predominante in perioada Dinastiei Goryeo. In luna octombrie a anului 993, atunci cand armata Khitan a atacat frontierele din nord, Imparatul Seongjong a organizat imediat o rezistenta rigida. In cele din urma, Khitan a cedat Dinastiei Goryeo teritoriul situat de-a lungul Raului Yalu.

Structura sociala si cultura

Dinastia Goryeo (Koryo) a fost fondata in anul 918 la Songak (azi Kaesong, Coreea de Nord) de Wang Geon (Wang Kon), imparatul care a unificat Peninsula Coreeana in anul 936. Noua dinastie a absorbit in mod deliberat popoarele statelor cucerite, inclusiv supravietuitorii din Balhae (Parhae; Chineza Bohai; 698 – 926), un regat multietnic stabilit dupa distrugerea statului Goguryeo de catre armata Khitan (Liao). Statul Goryeo s-a proclamat succesor al Goguryeo si a inceput numeroase campanii succesive cu scopul de a revendica teritoriul fostului regat, luptand frecvent cu armata Khitan in nord si extinzand in cele din urma teritoriul sau pana la Raul Yalu (Amnok).
Clasa conducatoare din Goryeo a constat in principal din lorzi regionali si fosti aristocrati din Silla. Casatoria intr-o familie de rang inalt, in special o familie cu sange regal, a fost un mijloc important de ridicare si conservare a statului social si politic. Oficialii situati in primele patru din cele noua ranguri administrative au primit teren ca sursa de venit. Fiii lor au primit permisiunea de a mosteni posturile oficiale fara a suferi examenele serviciului public si, prin urmare, au mostenit pamantul asociat cu aceste ranguri.
Nobilimea a apelat la budism pentru implinirea spirituala si la confucianism pentru principiile etice si politice. Guvernul a urmat o tendinta similara, construind mari temple budiste, cum ar fi Templul Hungwang, pentru prosperitatea natiunii, si infiintand o academie de nivel national, Kukchagam, pentru studiul textelor clasice confucianiste.

Centralizarea monarhiei

Imparatul Taejo, monarhul fondator al Dinastiei Goryeo (918 – 1392), le-a lasat mostenire succesorilor sai zece porunci. El a prezis conflictul probabil dintre tara sa si statele nomade din nord si a recomandat ca statul sa fie facut mai puternic; a avertizat impotriva interferarii cu templele budiste, a subliniat pericolele de uzurpare si conflicte interne intre clanurile regale, si a recomandat ca puterea lorzilor regionali sa fie micsorata.
Pentru a diminua puterea lor, Imparatul Gwangjong a inceput sa-i emancipeze pe sclavi in anul 956 si sa-i restaureze pe cei care au fost facuti oameni de rand pe nedrept. Acest lucru, de asemenea, a contribuit la cresterea veniturilor fiscale. Doi ani mai tarziu, el a stabilit un sistem de examinare public bazat pe merit pentru a recruta oficiali guvernamentali. Succesorul sau, Imparatul Gyeongjong (a domnit in perioada 975 – 981) a stabilit “Jeonsigwa” (sistemul de alocare a terenurilor agricole).

Ascensiunea la tron

Imparatul Seongjong s-a nascut in anul 960, fiind al doilea fiu al Printului Daejong si nepotul fondatorului Dinastiei Goryeo, Imparatul Taejo. El a urcat pe tron in anul 981.
Prima decizie a noului imparat a fost aceea de a potoli setea de putere a aristocratiei provenite din Silla. Fostul rege Gyeongsun a fost numit in cel mai inalt post din guvern. Pentru a legitima domnia sa, Seongjong s-a casatorit cu o femeie care facea parte din clanul regal din Silla.

In anul 982, Imparatul Seongjong a adoptat sugestiile intr-un memoriu scris de savantul confucianist Choe Seung-ro si a inceput sa creeze un guvern dupa model confucianist. Choe Seung-ro i-a cerut imparatului sa finalizeze reformele incepute de Regele Gwangjong, al patrulea monarh al Dinastiei Goryeo, si mostenite de la Imparatul Taejo. Taejo a accentuat ideea ca regele ideal ar trebui sa inteleaga suferinta agricultorilor si sa experimenteze direct truda lor, idee sustinuta in cartea confucianista “Istoria Clasica”. Imparatul Seongjong a urmat acest principiu si a stabilit o politica prin care functionarii erau numiti de guvernul central, iar armele private au fost colectate si transformate in unelte agricole.

Imparatul Seongjong a stabilit noua forma de guvernare a dinastiei, aceea de monarhie confucianista centralizata. In anul 983, el a instituit sistemul celor douasprezece mok si a trimis oameni invatati in fiecare diviziune administrativa pentru a supraveghea educatia locala, ca mijloc de integrare a aristocratiei in noul sistem birocratic. Copiii talentati ai aristocratilor au fost educati astfel incat ei sa treaca examenele serviciului public si sa fie nmiti in posturile guvernamentale oficiale din capitala.

In luna septembrie a anului 995 (al 14-lea an al domniei Imparatului Seongjong), natiunea a fost impartita pentru prima data in zece provincii.

Primul Razboi Goryeo – Khitan

La sfarsitul lunii august a anului 993, spionii din Goryeo situati de-a lungul frontierei au aflat de o invazie iminenta a armatei Khitan. Imparatul Seongjong a mobilizat rapid trupele si a impartit fortele sale in trei grupuri. Unitatile avansate ale armatei din Goryeo au marsaluit de la sediul lor situat in apropierea orasului modern Anju pana pe malul sudic al Raului Ch’ongch’on. Gravitatea situatiei l-a obligat pe imparat sa calatoreasca pana in Pyongyang.

In luna octombrie, armata masiva a statului Khitan formata din aproximativ 800.000 de soldati aflati sub comanda generalului Xiao Sunning au marsaluit in apropierea Fortaretei Naewonsong si a Raului Yalu din Goryeo.

Khitan

In sangerosul razboi, rezistenta acerba a soldatilor din Goryeo a incetinit, apoi a afectat considerabil avansarea dusmanilor in orasul Pongsangun. Asa cum a facut cu chinezii, armata din Goryeo nu s-a predat niciodata. Ea a ramas ferma impotriva atacurilor frontale, fara sa se retraga. Razboinicii din Goryeo au oprit in cele din urma armata generalului Xiao Sunning la Raul Ch’ongch’on. In fata unei astfel de rezistente rapide si hotarate, Khitan si-a dat seama ca ar fi mult prea costisitoare cucerirea intregii peninsule si a incercat sa negocieze un acord cu Goryeo.

Negocierea Armistitiului

Fara o urma de cainta sau umilinta, generalul armatei Khitan, Xiao Sunning, a cerut ca fostul teritoriu al regatului Balhae sa-i fie predat Imparatului Shengzong. El a cerut ca Dinastia Goryeo sa rupa relatiile cu Song China si ca Imparatul Seongjong sa accepte statutul de vasal si sa plateasca un tribut anual stabilit de statul Liao. In loc sa respinga cererile generalului Xiao, curtea regala de la Kaesong a inceput o dezbatere aprinsa despre ultimatumul lasat de Khitan. Oficialii guvernamentali au crezut ca prin acest tratat s-ar putea opri incursiunile viitoare ale statului Khitan si au cerut curtii sa potoleasca setea Imparatului Liao. Multi dintre comandantii militari de rang inalt, inclusiv generalul Seo Hui, comandantul unui grup militar situat la nord de Anju, s-au opus acceptari conditiilor stabilite de generalul Xiao. In timpul acestor dezbateri, generalul Xiao a lansat un atac brusc peste Raul Ch’ongch’on, direct la sediul armatei Goryeo din Anju. Asaltul Khitan a fost imediat respins, dar acesta a agitat curtea regala.

Dorind sa calmeze curtea regala, ministrul Seo Hui s-a oferit sa negocieze direct cu generalul Xiao. Ambele parti stiau ca factorul-cheie care influenteaza negocierile a fost presiunea puternica exercitata de statul Song China asupra Liao. In cadrul discutiilor, ministrul Seo a spus raspicat generalului Xiao ca Khitan nu trebuie sa aiba nicio cerere asupra fostului teritoriu al Regatului Balhae deoarece Dinastia Goryeo este, fara indoiala, succesoare a fostului Regat Goguryeo, iar terenurile apartin acesteia de drept.

Intr-o amenintare voalata inteligent, Seo Hui a reamintit generalului Xiao ca Peninsula Liaodong s-a aflat, de asemenea, sub dominatia Regatului Goguryeo si ca teritoriile manciuriene, inclusiv capitala Khitan situata la Liaoyang, ar trebui sa apartina in mod corespunzator Dinastiei Goryeo. Intr-o concluzie remarcabila, ministrul Seo a obtinut consimtamantul statului Khitan prin care se permitea ca regiunea situata pana la Raul Yalu sa fie incorporata in teritoriul Goryeo. Generalul Xiao si armata Khitan nu numai ca au revenit la Liao fara sa atinga obiectivele lor, dar invazia s-a incheiat si cu renuntarea la teritoriul situat la sud de Raul Yalu.

Ministrul Seo Hui, interpretat in drama istorica Empress Chun Chu de actorul Im Hyuk

In urma unui schimb de prizonieri, armata din Khitan s-a retras peste Raul Yalu. In anul urmator, Goryeo si statul Liao au stabilit relatii diplomatice oficiale, si ca o concesie, Goryeo a suspendat temporar relatiile diplomatice cu Song China.
Razboaiele Goryeo – Khitan au continuat cu inca doua campanii pana in anul 1018.

Portretizarea in drame

Imparatul Seongjong este interpretat in drama istorica “Cheon Chu Taehu”/”Imparateasa Chunchu”/”Empress Chunchu”/”The Iron Empress” de actorul Kim Myung Soo.

Surse: newworldencyclopedia.org

Urmeaza Imparatul Mokjong.