Regele Minae (a murit in anul 839 , a domnit in perioada 838 – 839) a fost al 44-lea monarh al regatului coreean Silla. A fost stranepotul Regelui Wonseong si fiul daeachanului Kim Chung-gong. Mama lui a fost Doamna Gwibo, care facea parte din familia Pak. Minae s-a casatorit cu fiica gakganului Kim Yeong-gong.
Provenind din os sacru, Minae a primit marele rang de sangdaedeung. Mai tarziu a complotat cu Kim Rihong sa-l detroneze pe Regele Huigang. Ei l-au amenintat pe rege si l-au facut sa se sinucida. Cu toate acestea, in anul urmator, Kim Ujing s-a aliat cu Jang Bogo, trimitandu-si armatele in capitala Gyeongju sa-l detroneze si sa-l ucida pe noul rege.
Regele Minae a murit in mainile soldatilor in luna a douasprezecea a domniei sale, la inceputul anului 839. A fost succedat de Regele Sinmu.
Regele Munseong (a murit in anul 857, a domnit in perioada 839 – 857) a fost al 46-lea domnitor al regatului coreean Silla. El a fost fiul cel mare al Regelui Sinmu si al Doamnei Jeonggye.
Domnia Regelui Munseong a fost una tipica sfarsitului unificarii Regatului Silla, incluzand violente dispute si multe alte revolte. Exemplele includ rebeliunea din anul 841 condusa de Hong Pil, revolta din 846 condusa de Jang Bogo (dupa ce nu a reusit sa se casatoreasca cu fiica regelui), precum si tradarea lui Yang Sun in 847 si a lui Sik Kim in 849. Prima parte a domniei sale a fost marcata de comertul activ cu Japonia si dinastia chineza Tang.
Acest lucru s-a datorat rolului lui Jang Bogo in securizarea principalelor rute de transport maritim.
Regele Munseong a murit in anul 857. Dupa moartea sa, Regele Munseong a fost ingropat in incinta mormantului Gongjakji din Gyeongju. El a fost succedat de fiul sau, Regele Heonan.
Surse: Wikipedia
18/06/2011 la 11:50 am
Ne-am mai imbogatit cunostiintele de istorie. mUltumim pentru recenzie :)
18/06/2011 la 3:44 pm
ce ciudatele sunt mormintele la ei…nu sunt mici si pline de flori cum le avem noi..
18/06/2011 la 3:46 pm
desenul e simpaticut^^
vot bianca
18/06/2011 la 6:14 pm
Iar Jang Bogo? :)) A fost si el important la vremea lui. Parca nu-mi vine a crede, la cat il portretizeaza in “Imparatul Marii” de suferind si urmarit de soarta de sclav parca la nesfarsit…
Multumim, Bianca! ^_^