koreafilm

Obiceiuri coreene – Jesa

Written by koreafilm. Posted in Istorie si cultura, Recenzii Koreafilm, Traditii

Tagged:

jesa

Published on ianuarie 17, 2011 with 17 comentarii

de Iuliana Dimancea

Nu există sărbătoare coreană  căreia să-i  lipsească ritualul venerării strămoșilor și astfel de fiecare dată cînd am prezentat tradițiile sărbătorilor am menționat acest lucru. A venit momentul să detaliem ceea ce coreenii numesc Jesa și din nou să ne uimim de strădania femeilor coreene care în fiecare an petrec cel puțin o zi în bucătărie și se asigură că masa la care strămoșii vor lua parte este bine aranjată și bucatele preparate sunt pe măsura dragostei pe care o poartă pentru strămoși.


Venerarea morților este bazată pe credința că cei decedați, adesea membrii ai familiei își continuă existența sau că au puterea sau abilitatea de a influența destinul celor rămași în viață. Unele grupuri își venerează strămoșii, unele comunități, cum este cea a Bisericii Catolice venerează sfinți, pe care îi consideră intermediarii dintre ei și Dumnezeu. În unele culturi europene și în tradițiile americanilor nativi scopul venerării strămoșilor este acela de a asigura dispoziția și bunăstarea strămoșilor asupra celor vii și adesea pentru a cere diferite favoruri sau asistență. Funcțiile nereligioase sau sociale a venerărilor este de a cultiva valorile de rudenie cum ar fi respectul față de părinți, loialitatea față de familie și continuitatea descendenței. Venerarea strămoșilor apare în societăți care cuprind toate gradele sociale, politice și complexitățile tehnologice și rămîne un aspect important al practicilor diferitelor religii din timpurile moderne.


Există mai multe tipuri de jesa care poartă denumirea de myoje (묘제) organizat  la morminte, sije (시제), în fiecare sezon și charye (차례) organizat odată cu marile sărbători ale anului cum este Seollal (Anul Nou) și Chuseok. Atunci când coreenii vorbesc despre jesa se referă la gijesa (기제사) sărbătoarea organizată odată pe an, în ziua în care persoana a decedat.


Jesa este foarte importantă pentru coreeni. Este una dintre puținele ceremonii tradiționale pe care coreenii le organizează cu sfințenie fără a se ține seama de religia căreia aparțin. Spre exemplu unul dintre motivele pentru care catolicismul a pătruns mai repede în Coreea comparativ cu protestantismul este acela că jesa poate fi organizată de către catolicii coreeni.


În mod tradițional Jesa are loc după miezul nopții în casa celui mai în vârstă fiu al familiei în viață din cea mai veche generație. Se pregătește un altar în fața căruia se așează cu grijă preparatele din pește, fructe, legume și prăjitură din orez. Apoi are loc un ritual de oferire a bucatelor stramoșilor acompaniate de plecăciuni. După aceea este împărțită mîncarea. În zilele noastre Jesa se sărbătorește ușor diferit prin sesiuni care se desfășoară între intervale orare cum ar fi 8pm și 10pm. Felul în care masa este așezată poate să difere de la familie la familie sau de la regiune la regiune însă există anumite reguli generale care se aplică, cum ar fi dongduseomi adică peștele este așezat pe masă cu capul spre est și coada spre vest.

Un alt obicei este numit hongdongbaekseo și înseamnă că fructele roșii stau către est și fructele albe spre vest. Fructele din copaci trebuie așezate înaintea celor din vițe iar prăjiturile coreene vor fi așezate la capătul rîndului de fructe. Felurile de mîncare coreene trebuie și ele să completeze ornamentul avînd peștele uscat pe partea stângă iar punch-ul din curmale pe partea dreaptă. Între ele se vor afla legumele  în următoarea ordine: fasolea, germenii de fasole verde și ridichiile. Urmează supele care sunt de asemenea așezate într-o anumită ordine: supa cu carne, supa de legume, și supa de pește. În cazul familiilor care folosesc 5 tipuri de supe vom include supa de pui și supa mixtă. În prezent anumite familii folosesc numai un singur tip de supă. În spatele acestui aranjament se va afla jibang adică o tabletă din hîrtie pe care sunt trecuți strămoșii pentru care a fost organizată jesa. Pentru cazul în care se sărbătorește charye (tipul de jesa organizat de Seollal) ritualurile se petrec pentru strămoșii a patru generații. Sunt trecuți pe tabletă dela cei mai în vârstă la cei mai tineri, de la stînga la dreapta.

Despre koreafilm

koreafilm

Browse Archived Articles by koreafilm

17 comentarii

There are currently 17 comentarii on Obiceiuri coreene – Jesa. Perhaps you would like to add one of your own?

  1. Ce tie si cu aranjatul asta al mesei dupa caprarii!Obicei frumos si interesant ,dealtfel.E bina ca cineva in lumea asta mai cinsteste stramosii!

  2. Foarte interesanta aceasta traditie.

  3. Un gets demn de laudat, inca isi mai respecta si si cinstesc stramosii

  4. buna tuturor.

  5. dragut gest pe care il fac ptr stramosi.cred ca din ceruri stramosii ii ajuta si ii protejeaza.bun exemplu de urmat si ptr poporul roman.

  6. e frumos, dar mai fetelor si noi ne cinstim stramosii organizind praznice si pomeniri

  7. Ce obieci interesant si migalos,imi place foarte mult.Multumim Iuliana,mereu scoti la iveala obieciuri frumoase.

  8. MULTUMIM MULT IULIANA!
    SUPERB ARTICOL!
    :)!

  9. obiceiuri foarte frumoase si interesante.Multumim Iuliana:)

  10. frumos ritual,cel mai mult imi place ca acest lucru se poate face acasa,fara inghesuiala la biserica, dar fiecare popor cu traditia lui…Acele bucate se impart cuiva,sau le consuma in familie???

  11. hehehe Anja, cred că la ei nu se dă de pomană ca pe la noi :))
    mare dreptate ai tu mihaela :)
    şi eu mă gândeam că se aseamănă într-un fel cu pomenirea morţilor la noi (moşii)
    mulţumim iuliana de aceste frumoase tradiţii pe care ni le prezinţi şi te aşteptăm să vorbeşti cu noi :)

  12. ce poftă mi-ai făcut de pepene (harbuz, cum se spune în moldova…hihihi!)!!!!

  13. Interesanta recenzie! FELICITARI!

  14. coreea nu inceteaza nicioadata sa ma impresioneze! ^^
    multumim pentru recenzia detaliata despre acest obicei! :)

    la mine, la pepene rosu se spune lebeniţă =))

  15. La mine lubenita :))

  16. Multumim de prezentare. Ce am observat interesant este ca fructele , mere, lubenita, mandarine erau deojite la partea superioara , deci oferite ca unui oaspete drag. Desigur ar fi interesant sa aflam cum sint comemorati ca stramosi , si de catre cine, oficiali sau mambri descendenti regali sau ai clanului , regii si reginele istorice ale caror monumente funerare si mese de ofrande le-am vazutatit in seriale cit si cind ati prezentat orasele moderne . La noi domnitorii si familiile boieresti au ctitorit biserici si manastiri unde sint pomeniti de sute de ani fara ca noi urmasii sa avem grija lor . Noi ne oprim eventual la bunici la MOSI in bisericile de oras si nu in sat la cimitire . La noi,in familie, pomana si masa acasa se fac numai dupa slujba religioasa de doua ori pe an la Mosi sau la parastasele din poasturi sau la un nr de ani pentru cei recenti .
    Despre sramosii istorici NOI ROMANII stim unde sint mormintele citorva domnitori , Stefan, Mircea, Alexandru cel Bun , Matei Basarab dar despre sotiile si domnitele lor nu stim nimic, nici numele lor , nu le-am invatat la scoala si le vedem cu uimire alaturi mormintele ,la pelerinaje la Putna, Cozia sau Arnota ,Bistrita. Sint numai comunistii de vina acum dupa 21 de ani ?Cit despre Ardeal numele de Bethlen, Bathory sau Rackotzi , oameni sau castele ,sint un valmasag apartinind minoritarilor si nu istoriei Romaniei de 2000 de ani . Hai inapoi la citit pe net daca scoala nu vrea sa fim culti si cetateni ai lumii.

  17. este o mare greseala a acelor asa numiti “luminati”"
    care prezenta istoria Romaniei fara a tine seama ca evolutia cultural economica si sociala in Ardeal si in Banat s-a datorat si administratiei maghiare si austro-ungare ,care a dus
    la dezvoltarea industriei(minerit,sticlarie,sidelurgie…),la dezvoltarea a zeci de statiuni balneare(Herculane,Ocna Sibiului,Bazna,Homorod,Valcele,Buzias…),cetati ,castele care acum zac in paragina,ca sa nu mai vorbim de centrele culturare de valoare europeana
    Cluj,TgMures,Timisoara…
    Desigur toate acestea sunt si acum privite ca si cum s-ar fi facut prin oprimarea si impotriva poporului roaman.De aceea a aparut Miscarea Memorandista de ex.,ca o forma de lupta pentru repunerea in drepturi a populatiei romanesti.Iata cum asa zisa OPRIMARE a generat SI lucruri pozitive care poate nu ar fi aparut in alte conditii.De aceea istoria Transilvaniei ar trebui redata cu toate aspectele pozitive si negative,cu
    ceea ce s-a creat in trecut ,cu ceea ce s-a mostenit ,cu ceea ce s-a distrus in ultimii 100 de
    ani si cu ceea ce este lasat in paragina la ora actuala.Un exemplu :trebuie sa vina printul Charles sa refaca un castel,sau un sat cum e Viscri.Si asta pt.ca stranepotul unui memorandist
    Dr.Ioan Ratiu ,traieste in Anglia dar nu si- a uitat radacinile.

Lasă un răspuns către ana