koreafilm

Jumong – perspectiva economica

Written by koreafilm. Posted in Istorie si cultura, Recenzii Koreafilm, Stiri / noutati

30

Published on ianuarie 19, 2011 with 11 comentarii

Viziunea despre economie in Jumong are stransa legatura cu relatiile politice dezvoltate de personajele cheie.
De-a lungul serialului este urmarit un fir al intrigii create in jurul personajului Yeon Tabal, negustor si in acelasi timp capetenie a unuia dintre triburile Jolbon-ului, Kyeru.
El este cel care il adaposteste pe tatal lui Jumong, Haemosu, inca din primul episod, este cel a carui fiica devine un jucator important in economia serialului prin relatia sa romantica cu Jumong, dar si prin conexiunile politice.
So Seono mosteneste de la tatal sau un spirit de lider cu ajutorul caruia reuseste sa il sustina politic si economic pe Jumong. Este cea care, prin priceperea sa reuseste sa acumuleze o avere impresionanta, cu ajutorul careia va putea sa devina un furnizor extrem de important pentru armata Puyeo.

In episoadele urmatoare vom asista la crearea bazei materiale pentru viitorul regat Koguryo, prin faptul ca So Seono va construi o cetate in care noile trupe Damul, conduse de Jumong vor putea sa isi instaleze operatiunile.
So Seono este cea care, conform istoriei, va pune bazele unui nou regat, Paekje (Baekje).
Revenim insa la tema economica a serialului Jumong.
De la Yeon Tabal invatam episodic principii de baza ale unui bun negustor. Aceste principii sunt formulate in asa fel de personaj incat nu sunt transmise ca “Virtuti confucianiste”; Yeon Tabal este un personaj plin de realism si de culoare, pe care il auzim dand replici de genul: “pot sa imi asum un risc mare daca si castigul este mare“.
Tot el spune ca “uneori trebuie sa mai si minti ca sa ii castigi pe oameni“; ii place sa parieze pe o miza castigatoare si pentru el, a face afaceri inseamna a sti sa pariezi si  a sti sa risti. Vedem aceasta atitudine cand trebuie sa ia decizia daca il va sustine pe Jumong si armata sa in razboiul impotriva Han.
El singur recunoaste ca, fiind negustor, este “vinovat” inaintea cerurilor.
Yeon Tabal isi infiltreaza spioni si agenti care sa il ajute sa isi formuleze o strategie castigatoare.
Pe de alta parte, aflam ca nu este interesat de profitul imediat, spunand ca acesta este de nivelul negustorilor neinsemnati.
Toate observatiile sale sunt directionate catre So Seono, pe care a crescut-o ca pe un fiu, pregatit sa ii preia afacerile, invatand-o astfel ca este nevoie de rabdare pentru a avea un castig.

Stim cu totii ca situatia economica a Coreei nu a fost dintotdeauna ce este astazi.
Coreea a facut o tranzitie remarcabila la o economie industrializata, totul avand loc intr-o singura generatie! Ne amintim si acum reactia batranei coreence din cadrul unui documentar dedicat miracolului coreean, prin care isi exprima uimirea ca are acces la un frigier si ca poate manca alimente nealterate, in timp ce cu cateva decenii in urma nu stia daca va supravietui razboiului si foametei!
Economia Coreei, un stat cu suprafata mica si resurse naturale limitate, este orientata spre export, devenind astazi un leader global  in tehnologia informatiei!
Iata o scurta introducere a perioadei Park Jung Hee si ce a insemnat ea pentru initierea planului de dezvoltare a unei Corei care dupa razboiul din 1950-1953 era una din cele mai sarace tari din lume!

Am putea spune ca avem in Yeon Tabal prototipul istoric al modernului lider Chaebol (Chaebol: conglomerat de tipul LG, Hyundai, etc.), avand un puternic sprijin politic care sa sustina afacerea de familie.
Transparenta manifestata de Yeon Tabal este una minima: “inselatoria este o moneda de schimb in sine” ii spune el lui Sayong.
Aceasta remarca duce la o adevarata disputa, deoarece, in Sayong regasim un personaj cu viziuni reformatoare cu privire la practicile de afaceri.
Totusi nu exista o varianta castigatoare, decat cea a realismului economic, care sa combine elemente traditionale si moderne.
Desi serialul nu isi propune sa dezvolte problematica economica, evolutia Coreei de la unul din cele mai sarace state ale lumii la un stat exportator de inovatii tehnologice merita un studiu separat!

Despre koreafilm

koreafilm

Browse Archived Articles by koreafilm

11 comentarii

There are currently 11 comentarii on Jumong – perspectiva economica. Perhaps you would like to add one of your own?

  1. Uimitor ce au reusit sa faca in 40 de ani si asta in conditiile in care Romania in anii,50 era o tara in plina dezvoltare, insa dupa 1989 am ajuns coada Europei si din pacate nici nu vad perspective de ameliorare. Probabil ca daca am avea si noi un Park Jung Hee am avea o speranta de mai bine.

  2. impresionant este cum au reuşit să se dezvolte economic atât de mult în 50 de ani, un adevărat miracol….
    dacă la alţii se poate la noi de ce nu…?

  3. Foate bine ca incepeti o analiza din pdv economico-social a informatiilor din seriale legate de diversele nivele ale societatii. Ma uit la comentariul de mai sus si ma infricosez de necunoasterea istoriei .In 50 eram toti la fel si ei si noi , apoi lucrurile au luat-o in directii opuse . Tehnica se schimba la fiecare 5 ani ,fabricile se caseaza iar oamenii ii educi corespunzator epocii in cca 10ani.La noi a fost 60 de ani de stationare in ambele . Inapoi la seriale sa analizam un pic si oamenii obisnuiti : unii vind in piata mincare facuta acasa sau ierburi din padure (mama si nevasta doctorului de la PALAT-caruia nu-i ajunge leafa -data daca ati observat in grine si haine – HUR JUN ).Si recompensa infirmierei regale era bijuterii de aur si pietre dure , saci de grine , sare si matase ( daca erai nobil aveai voie sa porti matase din import chinezeasca). Mestesugarii constructori , piatra , lemn , arme erau bine apreciati iar casatoriile erau pe nivele sociale chiar si la comercianti sau mestesugari, pe familii si cu aranjamete si dota . Nobilii aveau feude, sclavi si case dar tot de negustorii OFICIALI depindeau pentru export si taxe la curtea capeteniei tribului sau a regatului. Serialul mai arata si conflictele intre negustorii ambulanti, tarani si mici meseriasi si cei oficiali care plateau taxe /tribut guvernului local . Cuvintul Tribut este deseori intilnit si chiar comision /% din afacere pentru intermediar . BACSIS este un cuvint turcesc si era deci Spaga oficialilor pentru LOBBY si era subinteleasa si o acceptam in lumea orientala ca ceva traditional. Cel mai mult apare in seriale afacerea cite unei patroane cu ceainariile pentru tot omul care nu minca acasa ci in curtea unei bucatarese la mese de lemn , asezati ca si azi in Buhara si Samarkand . La casele speciale de giseeng nobili si oficiali veneau frecvent(barbatii doar) pentru discutii politice cu mincare fina si bautura si fete care serveau , elegantele si cultivatele gisaeng (gheise sint si azi caci femeile in orient nu merg la local sa manince cu colegii sau clientii dupa serviciu ).Modelul economic coreean de azi cred ca il urmeaza pe cel din vechime chinez de expansiune pe rute comerciale maritime si azi terestre cu trenurile rapide ( proiect Peking-Istambul ).In regatele coreene din sec XV din seriale vedem proprietari de nave ce fac drumuri lungi de afaceri cu familii de negustori din tata in fiu.Transportau marfuri, armata, oficialitati sau simpli oameni liberi cu un breloc de lemn de identificare nume si regiune ( Interesant recensamintul ). Se facea individual sau regal comert activ cu Japonia si China , cu India si Siam , Tibet si insulele din sud si regele primea taxe la visterie dar traiau si faceau PROFIT toti cei de pe lantul comertului. NU lipsesc corabiile din nici un serial,lemn special din paduri , fasonat de mesteri constructori si navigatori cu harti terestre si astrale /orientare dupa stele . Dependenta de calendarul astral chinezesc Ming si crearea calendarului cerului coreean de regele Sejong insemna ca nu recunosc pe Imparatul Chinei ca fiul Cerului.Conflict grav!
    Si totusi un rege reformator , Sejong cel Mare , cu statuie in centrul Seoul , a reformat in sec XV calendarul astral ,scrierea, comertul , armata, conceptia de viata si cite altele care fac pe coreeanul de azi un miracol de educatie in scoala , de vointa si inventivitate pe toate treptele sociale si cu un apetit uluitor de a invata si a face afaceri , a risca bani, timp si familie pentru a fi primii in ASIA la stiintele moderne IT si nanotehnologie , naval, auto, containere navale etc acum cuceresc Japonia cu formatii pop si seriale , urmeaza CHina si NK.
    Multumesc Koreafilm si va rog sa continuati aceste articole de analiza ce te incita a gindi ce ai vazut si remarcat in filmele coreene
    Un coreean NU SE VAICARESTE ca lui ii merge prost si nu da vina pe trecut si pe altii.Fura idei si risca reusind individual si colectiv.

  4. Impresionant articol… Felicitari!

  5. Felicitari pentru ca ne deschideti noi perspective.

  6. SĂ VINĂ COREENII LA NOI SĂ NE REFACĂ ECONOMIA FRAŢILOR DACĂ NOI NU SUNTEM ÎN STARE!!
    EU UNA ABIA AŞTEPT…HIHIHI!!

  7. Multumim KoreaFilm pentru noile perspective de analiza ale serialului Jumong! De fapt, trebuie sa urmarim substratul tuturor actiunilor din film, sa nu ne lasam “furati” doar de intriga, de exotismul unor personaje, de splendoarea costumelor sau, de ce nu?, de frumusetea actorilor. De-acum incolo, o sa vedm si cum au reusit coreenii sa sara peste etape si sa devina unul din motoarele economice ale Asiei: prin munca, implicare personala, apararea valorilor si iar munca! Acestea la coreeni nu sunt doar cuvinte mari, la noi, sigur!

  8. Yeontabal,prototipul modernului Chaebol,ce viziune interesanta KF,chiar fascinanta.
    Super articol,multumim mult.

  9. Corea s-a dezvoltat rapid in epoca moderna fiind favorizată de conjucturi internaţionale. Razboiul din Vietnam, investiţii puternice americane, includerea in circuitul economic japonez şi american. Si nu in ultimul rand dictatura militara care a stiut sa foloseasca cu mana de fier resursele tarii si sa o dezvolte. Poate ca şi Romaniei ii trebuia după revoluţie o dictatura militara! Poate gresesc, alta tara, alte condiţii!

  10. Miracol?Nicidecum,munca ,seriozitate,daruire!Asta e secretul reusitei!

  11. fascinant…stiam de dezvoltarea lor rapida…dar filmuletul m-a facut sa inteleg mai bine totul…mai ales faptul k este nevoie de lideri adevarati care au planuri marete, dorinta de sacrifiu pe masura pentru ca un sistem sa mearga bine

Leave a Comment