The Relation of Face, Mind and Love (movie) 2009

Kang Tae-Poong (interpretat de Kang Ji-Hwan, My Girlfriend is an Agent) este un tânăr arhitect, foarte apreciat atât în Coreea cât şi în afara graniţei (obţinând chiar un premiu la un concurs de arhitectură în Veneţia). Datorită acestei faime este căutat şi are foarte multe contracte în derulare, deci o viaţă profesională foarte activă, încercând prin asta să uite că şi-a pierdut sufletul pereche(ea având o moarte prematură).
Într-una din zile, rulând cu maşina pe autostradă, în drum spre întrevederea cu un client, este cât pe ce să dea cu maşina peste un căţeluş pe care-l evită în ultimul moment, lovindu-se de parapet. În urma impactului se loveşte puternic la cap şi rămâne inconştient. Între timp ajunge o ambulanţă care-l transportă la spital unde este consultat. În urma examinării doctorul îi spune că datorită acestui accident va rămâne cu mici sechele, care vor dispărea în câteva zile, existând posibilitatea să vadă un pic distorsionat lucrurile, dar în câteva zile totul va revini la normal, adică este posibil să vadă o persoană urâtă ca fiind foarte frumoasă, iar o zeiţă a frumuseţii o va vedea ca pe o bestie.

Kang Ji-Hwan

Wang So-Joong (interpretată de Lee Ji-Ah , The Legend ) este un fotoreporter şi ziarist pentru o revistă dedicată animalelor, de altfel ea iubind foarte mult animalele (mama ei chiar îi face observaţie la un momant dat că şi-a transformat casa într-un azil de pisici). Nu este o femeie frumoasă însă este o femeie puternică şi veselă, găsind tot timpul o vorbă buă pentru ceilalţi ştiind să-i încurajeze şi să-i facă să se simtă bine, se pare însă că ea nu o găseşte o vorbă bună nicăieri, iar în urma unei ieşiri cu prietenii şi colegii ei de muncă, îşi va îneca amarul cu soju. Pe două cărări va încerca să ajungă acasă însă se cam împleticeşte pe drum. Se opreşte să-şi tragă sufletul sprijinindu-se de un felinar, chiar în faţa imobilului unde locuieşte Tae-Poong.

Lee Ji-Ah

Aici are loc întâlnirea dintre cei doi protagonişti. Tae-Poong o vede pe So-Joong de la balcon şi crede că nu se simte bine şi o strigă de sus dacă nu are nevoie de ajutor. So-Joong se întoarce înspre vocea pe care o auzise, însă soju-ul consumat îi dă lovitura de graţie (lol) şi încercând să facă un pas cade grămadă pe caldarâm. Tae-Poong îi sare în ajutor şi datorită sechelelor accidentului o vede ca fiind o zeiţă (seamănă leit cu logodnica lui decedată), fapt care îl impulsionează şi mai mult să o ajute şi să o protejeze. O ajută să-şi revină din mahmureală şi petrec o seară memorabilă (fiind presărată cu foarte multe momente hazlii). A doua zi Tae-Poong este foarte convins că şi-a regăsit sufletul pereche în persoana lui So-Joong. Însă a doua zi So-Joong trebuie să plece în China pentru un reportaj cu felinele unui circ foaret important. Îşi vor petrece restul zilei împreună iar înainte să o conducă la aeroport îi va face o fotografie cu telefonul mobil (spunându-i că aşa timpul va trece mai repede şi nu-i va simţi lipsa pentru că are fotografia ei), el văzănd-o foarte frumoasă. Însă o minune nu ţine decât trei zile nu-i aşa? Iar efectele secundare ale accidentului trec, însă el este totuşi convins că So-Joong este zeiţa lui dar nu mai găseşte în telefon poza ei (tocmai vroia să i-o arate prietenului lui cel mai bun, doctorul car-l examinase), însă în telefon găseşte o fotografie a unei fete urâte.

Zilele trec iar So-Joong se întoarce înapoi în Coreea, sunându-l din aeroport pe Tae-Poong care vrea să o întâlnească cât mai repede. E’ acu’ i-acu! Tae-Poong vine la locul întâlnirii cu un buchet de flori însă trece pe lângă So-Joong fără să o bage în seamă (cu toate că ea se uitase insistent la el.) Nu vă spun mai mult pentru că vreau să aflaţi răspunsul la întrebarea : Cât de mult contează felul cum arăţi într-o poveste de dragoste? Oare haina face pe om? O şă vedeţi la sfârşitul filmului că acel căţeluş (motivul accidentului) nu se afla întâmplător acolo. Vizionare plăcută!