Profesoara de engleza

de Mihai Fulger

Continuam seria celor mai bune comedii romantice coreene. In 2003, cu aproape 5 milioane de spectatori pe plan national, Donggapnaegi gwa-oe-hagi / My Tutor Friend s-a situat pe locul al treilea in topul general al incasarilor, in urma hiturilor Silmido si Memories of Murder . Din pacate, dupa acest debut fulminant, regizorul Kim Kyung-hyung n-a mai lansat decat un singur film, comedia Liar (2004).

Ca si My Sassy Girl, film cu care, normal, a fost comparat imediat, My Tutor Friend are un scenariu (semnat de Park Yeon-seon) bazat pe niste texte publicate initial pe Internet, in care Choi Su-wan (cum se numeste si eroina de pe ecran) isi spunea povestea. Adevarul e ca, dupa My Sassy Girl, adaptarea romanelor „virtuale” a devenit un adevarat trend in cinematografia coreeana.

Su-wan (interpretata de Kim Ha-neul, actrita foarte populara – am mai scris de rolurile ei din Too Beautiful to Lie si My Girlfriend is an Agent ) este o tanara studenta care isi ajuta mama sa-si livreze… copanele de pui. Asta pentru ca, dupa ce tatal fetei a ramas fara serviciu, sotia sa a fost nevoita sa administreze singura un restaurant, in timp ce-i cauta fiicei sale slujbe de meditator la engleza, cu care sa-si plateasca studiile. Slujbe pe care Su-wan le pierde rapid, pentru ca mai tinerilor ei elevi numai la engleza nu le sta capul…

Acum, ea ajunge sa predea (sau sa incerce sa predea) unui baiat de bani gata. Kim Ji-hoon (Kwon Sang-woo, un alt idol al tinerilor coreeni, care insa a jucat si in filme cu subiecte grave, precum Running Wild sau recentul succes 71: Into the Fire) are aceeasi varsta ca si ea, insa a ramas de doua ori repetent, deci e inca liceean. Nici nu e de mirare, caci Ji-hoon este mai bun la bataie decat la invatat si prefera scolii cluburile de biliard sau de karaoke. El accepta, insa, sa fie meditat de Su-wan sub amenintarea tatalui sau ca, de nu se va tine de lectii, isi va pierde preaiubitele carduri de credit.

My Tutor Friend este inrudit cu My Boss, My Hero , vorbind nu doar despre iubire, ci si despre educatie si violenta in Coreea. Insa debutul lui Kim Kyung-hyung din 2003 nu este la fel de dur precum cel al lui Yoon Je-gyun din 2001, concentrandu-se mai mult asupra relatiilor dintre cele doua personaje principale. Ca si in My Sassy Girl, primele intalniri dintre Su-wan si Ji-hoon sunt cu scantei, caci el tine la imaginea sa de rebel (cu care si-a castigat popularitatea in liceu), asa ca o trateaza de sus, o ameninta si o ridiculizeaza, iar ea nu reuseste sa fie la fel de aspra cu el ca in fata elevilor sai anteriori, desi viseaza ca-l tortureaza in fel si chip.

Desigur, lucrurile incep sa se schimbe, el se da pe brazda si incepe sa aprecieze compania ei (aprinzand gelozia pitipoancelor de liceu care sunt amorezate de el), mai ales dupa ce, pentru a nu fi trimis cu forta la studii in strainatate, promite in fata parintilor ca-si va mari de vreo 6-7 ori punctajul de la teste, asa ca are mare nevoie de ajutorul ei. Secventele cu lectiile lui Su-wan in fata lui Ji-hoon sunt ingenios realizate, pe ecran aparand ideograme sau imagini animate, precum si false titluri de ziar. Desigur, exista si cateva scene de lupta, in care el ii infrunta nu numai pe batausii liceului, ci si pe cativa gangsteri. Una peste alta,My Tutor Girl este un film agreabil pentru spectatorii de ambele sexe, asta si datorita celor doua frumoase vedete din rolurile principale.

My Tutor Friend s-a bucurat de atata succes, incat in 2007 s-a lansat un sequel cu alti actori, My Tutor Friend Lesson II. Desi intriga este similara, rolurile se schimba: de data asta, el este un tanar coreean care ii da lectii unei musafire japoneze. Filmul nu se ridica insa la valoarea originalului, asa ca va recomand in primul rand My Tutor Friend din 2003.