Kang Chol-Hwan, nascut in 1968, in Pyongyang, este un dezertor din Coreea de Nord. Si-a petrecut copilaria in capitala tarii, alaturi de familie; aveau o situatie materiala relativ buna, datorata pozitiei ocupate de bunicul lui si de faptul ca a dat o avere statului la intoarcerea familiei din Japonia.
Desi nu au renuntat la cetatenia coreeana si bunica lui era membra devotata de partid in ambele tari, familia lui Chol-Hwan a trait sub o umbra de suspiciune pentru ca a locuit in Japonia.
In 1977, bunicul lui a fost acuzat de tradare si trimis in inchisoarea Shengori, la 70 km de Pyongyang. Pentru ca era familia unui tradator, el si rudele sale au fost trimise in lagarul de concentrare Yodok; Kang Chol-Hwan avea 9 ani si surioara lui, Mi-Ho, doar 7.
Viata in lagar a foat brutala. O amenintare constanta era moartea de foame, pe cand bataile si alte pedepse erau rutina. Educatia primita, in acesti 10 ani, cat a stat inchis, a constat in memorizarea vorbelor si discursurilor lui Kim Il Sung.
La 15 ani, educatia lui a incetat si i-au fost atribuite munci grele si obositoare; in plus a trebuit sa faca parte din publicul care asista la executii. Dupa 10 ani lungi, el si familia lui au fost eliberati.
Dupa eliberare, Chol-Hwan si-a continuat viata si a locuit cativa ani in Coreea de Nord. A detinut ilegal un radio si asculta emisiuni din Sud. In 1992, el si un coleg de inchisoare, An Hyuk, au fugit din Coreea de Nord, trecand raul Yalu, in China si mai tarziu in Coreea de Sud.
Este autorul cartii biografice Acvariile din Pyongyang (2001) si scrie pentru The Chosun Ilbo. Totodata, face cunoscute incalcarile drepturilor omului din Coreea de Nord. Singurul dezavantaj, pe care decizia de a fugi din DPRK l-a avut, este ca nu mai stie nimic de familia lui.
24/12/2010 la 11:08 pm
Foarte trist prin cate a trecut. Imi pare tare rau ca a pierdut legatura cu familia. votat
24/12/2010 la 11:30 pm
Un om care a ştiut ce vrea de la viaţă. vot
24/12/2010 la 11:53 pm
vot:)
25/12/2010 la 12:10 am
Trist dar adevarat,pentru un viitor sigur si decent,nu cred ca au avut ce zice cei din familie,s-au sacrificat sufleteste .
25/12/2010 la 12:25 am
Trist..foarte trist,aproape ca mi-au dat lacrimile…vot!
25/12/2010 la 12:25 am
trist…vot!
25/12/2010 la 9:59 am
trista poveste, dar interesanta in acelasi timp. vot
25/12/2010 la 1:48 pm
Deci el e autorul cartii.O viata dura a avut.
29/12/2010 la 9:22 pm
astfel de oameni ar trebui sa fie auziti de tot restul lumii!