Artistul Sacrificiului 1

Kim Dong Hwa, un inovator in crearea benzilor desenate coreene.
Benzile desenate coreene- manhwa- desi nu sunt inca celebre ca manga japoneze ,  tot mai multi copii sunt captivati , asta datorita eforturilor depuse de un mare desenator si autor care s-a dedicat acestei arte cu pasiune si un profund simt estetic.

Kim Dong Hwa nascut in 1950 este un desenator de benzi desenate cameleon , stiind sa se adapteze la un mediu in continua schimbare . Chiar si cititorii sai cei mai credinciosi sunt surprinsi de capacitatea sa de a trece brusc de la un gen la altul .
Kim se lanseaza in anii 80, cand produce o serie de benzi desenate bazate pe teme romantice care atrageau cititoarele de sex feminin.
In acea vreme se putea numi deja un profesionist in toata regula.
Dupa ce incepuse ca ucenic, in 1959 Kim reuseste sa castige un concurs sponsorizat de Revista ” Cotidianul Hanbook al Copiilor “ , insa nu atunci vine succesul, ci in anul 1980 , cand reuseste sa obtina un succes impresionant cu lucrarile sale ” Numele meu este Cindy ” si ” Salcam “
Aparitia pe scena a benzilor desenate surprinde pe toti , inainte de acei ani neexistand asa ceva

Stilul desenului , care pune accentul pe frumusetea formala , nu era familiara pentru cititorii coreeni , deoarece in termeni de calitate si soi, Kim urma mai mult liniile benzilor desenate din Japonia , unde cultura benzilor desenate era mult mai avansata.

Un Maestru a schimbarii
Majoritatea persoanelor citeau propriile lor benzi desenate preferate intr-un magazin specializat, ce se putea gasi oriunde prin oras.
Era ca o mica biblioteca, dar functiona in stil diferit: cititorii plateau un abonament, ce le oferea astfel posibilitatea sa poata citi toate benzile desenate pe care si le doreau.
Cum pretul era aproape infim, magazinele acestea devenisera cu timpul un loc de intalnire obisnuit pentru cei ce generau necazuri in cartiere .
Din moment ce nu era un loc pentru fete , clientele de sex feminin erau foarte putine , motiv pentru care piata benzilor desenate pentru fete era practic inexistenta in Coreea anilor 1970.
Dar aceasta situatie nu va dura decat putin timp , in Coreea isi face aparitia banda de desene japoneza Candy Candy , determinand un enorm succes printre cititoarele de sex feminin
“ A fost ceva senzational ” , isi aminteste Kim
” Pentru prima oara , din ce imi mai amintesc , se vorbeste despre benzile desenate Candy Candy in ziare
Drept sa va marturisesc si acum imi plac lucrurile frumoase . La acea vreme mi-as fi dorit foarte mult sa desenez benzi mult mai frumoase , insa asta nu era ceva vazut cu ochi buni de editori. Asa ca m-am vazut fortat sa desenez materiale ieftine , numai ca sa pot supravetui. Dar cu succesul datorat lui Candy Candy in 1978 , am decis sa reincep de la capat si sa desenez imagini gratioase , acele ce imi placeau . Din aceastea a rezultat ” Istoria noastra ” ( Urideurui iyagi ) care a fost publicata in 1979 “
Incepand de la ” Istoria noastra ” , lucrarile pe teme romantice a lui Kim , le fac pe fetele coreene sa prinda gust in ai citi benzile desenate .
In urma acestora , Kim fiind la maxiumul celebritatii ca creator de benzi desenate romantice se decide sa-si schimbe propriul stil pentru publicatia lunara de acest gen numita ” Insula Comorii ” ( Bomulseom )
“ Istoria noastra , Salcam , Numele meu este Cindi ( Naui Ireumeun Sindi ) si Safir reprezentara tipicele povesti romantice pentru fete ” , explica Kim.

” Dupa o lunga gandire, am decis sa adaug muncii mele elemente comice si fantastice .

Rezultatul obtinut a fost ” Zana Roza ( Yojeong Pink ), ce a fost publicata in seriale in 1984.

Zana Roza descrie experientele unei zane care intr-o zi ajunge pe Pamant si devine prietena unui fotograf amator numit Bean .

Cu acest desen , Kim a lasat la o parte povestile romantice indreptandu-se spre povestile pentru copii si familie.

Astfel Zana Roza a fost doar inceputul unor cercetari de aceasta tema si odata confirmat pe piata succesul, Kim continua sa publice benzi desenate de aventura pentru adolescenti , printre care ” Copilul Insectă ” ( Gonchung sonyeon ) si ” Tanarul politist ” ( Gyeongchaldae )

Teme Coreene

Kim isi extinde proprile creatii, lucrand din greu . In 1993 asista la proiectarea filmului Seopyeonje a regizorului Lim Kwon Taek , o pelicula ce prezenta forma de muzica traditionala coreeana denumita Pansori.

” Dupa ce-am vazut filmul , marturiseste Kim – nu mai reuseam sa ma ridic de pe scaun , chiar si cand toti iesisera de la cinema . In acea zi m-am uitat la Seopyeonje de patru ori , una dupa alta. Pe urma am decis ca trebuia neaparat sa lucrez pe temele coreene . Datorita acestui film mi-am dat seama de frumusetea lucrurilor coreene , de peisaje , traditie si muzica “

Aceasta revelatie l-a condus pe Kim pe meleaguri nemaintalnite si complet diferite, si lucrarile sale au schimbat stilul , descoperind frumusetea Coreei ..frumusetea putea fi exprimata in seriile sale de benzi desenate .

Lasand la o parte vechiul sau stil de desen, se dedica crearii de imagini care sa surprinda cat mai bine frumusetea in stil coreean . Gaseste multa inspiratie in picturile populare ale artistului Sin Yun Bok din perioada Joseon.