In trecut

În trecut, șansele copiilor la viață erau mici și mulți copii mureau înainte de prima aniversare din cauza lipsei de medicamente și a schimbărilor de temperatură precum și a altor boli specifice noilor născuți . După un an, rata supraviețuirii creștea, iar acest moment de răscruce era unul foarte important și  îmbucurător pentru părinți.

A devenit si un obicei de a sărbători cea de-a 100 a zi, care mai poartă numele de Baek-il dar în majoritatea zonelor este mai puțin importantă decât Tol și alte celebrări sunt de mai mică amploare. Tol înseamnă două lucruri în coreană. Cea mai întâlnită interpretare este prima sărbătorire a zilei de naștere a unui copil. Mai poate fi folosit ca descriere generică pentru zile de naștere: Chut-tol (prima sărbătorire a zilei de naștere ), Du-tol (a doua sărbătorire ), Seo-tol ( a treia sărbătorire ), etc.

Întreg orașul obișnuia să celebreze prima aniversare a copilului împărțind mâncare și urând viață lungă și avere pentru copil. În mod tradițional, în anumite zile după naștere, coreeni se rugau la Sanshin ( o zeiță a muntelui ) și Samshin ( zeiță a nașterii de asemenea denumită și Samshin-halmuni ). Pentru a pregăti masa de rugăciune părinții puneau un bol cu orez alb fierbinte, supă din semințe de muștar ( miyeok-guk ) și un bol cu apă curată. Lângă masă puneau samshin siru (prăjitură în straturi din orez roșu ). Această prăjitură nu era împărțită cu alții din afara familiei deoarece credeau că împărtășirea acesteia în mod special va aduce copilului ghinion.

 La petrecere momentul cheie este doljabi, atunci când copilul este pus în fața unei mese plină cu diverse obiecte simbolice cum ar fi un pix, cărți, orez, bani și altele. Părinții cred că destinul copilului va fi dictat de ceea ce ridică de pe masă. Un copil care ridică un pix va deveni un scolar în timp ce un copil care ridică un ghem de ață va avea o viață lungă. Aceste eveniment de obicei este privit cu sufletul la gură de către cei participanți. Recent coreeni au inclus in tava cu obiecte un microfon care înseamnă că va fi cântăreț, un mouse care reprezintă geniul computerului și o minge de golf.

Părinții și copii de obicei poartă îmbrăcăminte tradițională iar invitații pot apărea într-o mixtură de tradițional și Western. După doljabi, invitații se așează pentru a servi prăjitura din orez, supă din alge și alte feluri bazate pe orez ca gest de mulțumire zeilor care vor veghea asupra copilăriei. Această ceremonie este organizată pentru a binecuvânta copilul într-un viitor prosper și are un loc significant în Corea.

Copii poartă tradiționala căciuliță și hanbok; jokdodri pentru fetițe și nambawi pentru băieți. Hainele purtate pentru Tol sunt foarte colorate. Ele diferă în funcție de sexul copilului. Ambii, fetele și băieții poartă un lung tol-ddi ( o curea înfășurată de două ori în jurul taliei ) pentru longevitate și un tol-junmuni ( săculeț )pentru noroc și tot pentru longevitatea copilului nu sunt folosiți nasturi, îmbrăcămintea este creată din mătase.

Mai jos găsiți o descriere sumară a îmbrăcăminții copiilor pe care o vom detalia data viitoare împreună cu alte detalii despre ceremonie cum ar fi nelipsita și foarte importanta mancare.

Băieții: jogori (jachetă) roz sau în dungi cu paji (pantaloni ) violet. Durumagi (o jachetă lungă ) în dungi și o vestă albastră imprimată cu modele argintii sau magoja (jachetă ) și un jonbok (vestă lungă) cu modele argintii și hongsadae (curea tradițională) peste. Bokgun adică pălărie neagră ,tarae-busun adică șosete tradiționale și yumnang adică săculețe rotunde.

Fetele: jogory (jachetă )în dungi , o fustă chima lungă și roșie, jobawi (pălărie ) cu material argintiu sau auriu, șosetele și săculețele.