Tripitaka Koreana (lit. Tripitaka Goryeo) sau Palman Daejanggyeong (“Optzeci de mii de Tripitaka”) este o colecţie coreeană de Tripitaka (înseamnă „scripturi budiste” şi cuvântul sanscrit pentru “trei coşuri”), sculptate pe 81340 de blocuri de imprimare din lemn, în secolul al 13-lea. Este cea mai cuprinzătoare şi cea mai veche versiune intactă de canoane budiste în texte chinezeşti, fără erori cunoscute sau errată. Are 52.382.960 caractere care sunt organizate în peste 1.496 de titluri şi 6.568 de volume. Fiecare bloc de lemn măsoară 70 cm în lăţime şi 24 cm în lungime. Grosimea blocurilor variază între 2,6 – 4 cm şi fiecare cântăreşte aproximativ trei-patru kilograme. Lucrarea este stocată în Haeinsa, un templu budist din sudul provinciei Gyeongsang, în Coreea de Sud.
Numele de “Tripitaka Goryeo” vine de la “Goryeo”, numele Coreei între secolele X-XIV. Ea a servit ca referinţă pentru ediţia Canonului budist din China.
Tripitaka Koreana a fost sculptată în 1087 când Goryeo a fost invadat de Khitani, în timpul celui de-al treilea război dintre ei. Acţiunea de a sculpta blocurile de lemn a fost considerată o modalitate de a aduce o schimbare a norocului prin invocarea ajutorului lui Buddha.
Seturile originale de blocuri de lemn au fost distruse de foc în timpul invaziilor mongole din Coreea, în 1232, când capitala Goryeo a fost mutată pe Insula Ganghwa.
Atacurile mongole au durat aproape trei decenii. Probabil şi acum au rămas împrăştiate părţi din acele printuri.
Încă o dată, pentru a implora ajutorul divin în vederea eliminării ameninţării mongole, regele Gojong a ordonat revizuirea şi re-crearea Tripitaka; sculptarea lemnului a durat 16 ani (1236 – 1251), cu sprijin din partea Casei Choe şi a implicării călugărilor din şcolile de la Seon şi Kyo. Această a doua revizuire este, de obicei denumită Tripitaka Koreana. În 1398, a fost mutată la Haeinsa, unde a rămas adăpostită în patru clădiri.
Tripitaka Koreana este Comoara naţională nr. 32 a Coreei de Sud, iar Janggyeong Panjeon din Templul Haeinsa, depozitarul Tripitaka Koreana, a fost desemnat ca făcând parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Comitetul UNESCO descrie Koreana Triptaka ca fiind „una dintre cele mai importante şi mai complete texte budiste doctrinare din lume”. Nu numai că munca este nepreţuită, dar este şi valoroasă estetic şi prezintă o înaltă calitate a manoperei”.
Copie a unui bloc de lemn Tripitaka Koreana aflată în compelxul Haeinsa şi care este utilizată pentru a permite vizitatorilor să facă o imprimare, în timp ce sunt la templu.
Fiecare bloc este confecţionat din lemn de mesteacăn adus din insulele de sud ale Coreei şi tratat pentru a preveni strângerea lemnului. Au fost înmuiate în apă de mare timp de trei ani, apoi tăiate şi după aceea fierte în apă sărată. Apoi, blocurile au fost aşezate la umbră şi expuse la vânt timp de trei ani pentru ca, în cele din urmă, să fie gata pentru a fi sculptate. După ce fiecare bloc a fost cioplit, a fost acoperit cu un lac otrăvitor pentru insecte şi a fost încadrat în metal pentru a preveni deformarea.
Fiecare bloc a fost înscris cu 23 de linii de text cu 14 caractere pe linie, de aceea, fiecare bloc, numărând ambele părţi, conţine un număr total de 644 de caractere. Caligrafia a fost executată în stilul chinezesc al lui Ouyang Xun, un maestru caligraf. Datorită coerenţei stilului unii specialişti credeau că un singur om a sculptat întreaga colecţie, dar acum se crede că o echipă de treizeci de oameni au făcut această muncă.
06/09/2010 la 7:40 pm
Foarte interesant,am auzit si eu de aceasta tripitaka,am vrut sa scriu despre ea dar am lasat-o balta si am scris recenzia cu protocoalele regale,e foarte bine documentata recenzia.Multumim Carina!!Vot!
06/09/2010 la 7:44 pm
cata munca trebuie sa se fi depus pentru crearea unei asemenea opere de arta
ca alte comori,se pare ca si ele au avut de suferit de pe urma incendiilor
06/09/2010 la 7:45 pm
Wow …. dura nu gluma sa iasa ceva 3 ani si inca alti 3…. Vot…
06/09/2010 la 7:52 pm
recenzia nu arata asa cum am vrut eu :(. Trimisesem pe email fisierul word pt a se vedea cuvintele subliniate… Kf, se poate remedia?
06/09/2010 la 8:01 pm
va urma o alta recenzie despre locul unde este adapostita Tripitaka koreana
06/09/2010 la 8:04 pm
fb documentata, ca de obicei … vot
06/09/2010 la 8:06 pm
Carina, f interesanta recenzia.Multumim mult.O adevarata comoara .
06/09/2010 la 8:22 pm
esti tare de tot!
06/09/2010 la 8:22 pm
cred ca multe comori ale Coreeni s-au pierdut din cauza razboiului cu Japonia si in perioada ocupatiei
06/09/2010 la 8:28 pm
in mod sigur s-a intamplat asta carina
06/09/2010 la 9:33 pm
superb carina ,nu stiam ca exista asa ceva ,vot
06/09/2010 la 10:12 pm
Wooow!!superb!!MULTUMIM CARINA!!!!!!!
06/09/2010 la 10:48 pm
Impresionanta Biblioteca.Adevarata munca de Sisif la realizarea ei.Cum de sti sa alegi numai subiecte unul si unul?
06/09/2010 la 10:50 pm
cum sa va delectez cu ceva interesant :)
06/09/2010 la 11:01 pm
cum se zice munca de chinez. in acest caz extrapolam , corean. Unde gasesti carina subiectele acestea atat de interesante. Se pare ca ziua ta depaseste 24 de ore., vot desigur
06/09/2010 la 11:41 pm
multumesc pentru informatii carina! mai citisem eu pe ici pe colea cate ceva despre acest subiect dar tu ai reusit sa cuprinzi toate datele ca intr-un buchet!
07/09/2010 la 12:08 am
multumesc pt voturi si pt cuvintele frumoase. ma bucur tare mult atunci cand pot sa aduc ceva in plus la informatiile pe care deja le avem :)
07/09/2010 la 12:35 am
aceasta este comoara comorilor!Doamne ce tehnologie migaloasa…sa invatam de la ei ca ce se obtine cu migala,munca si rabdare este cu adevarat valoros.Votat cu o mare plecaciune!
07/09/2010 la 8:28 am
cata migala ,munca si rabdare este de apreciat faptul ca tot cea ce au facut a fost gandit pentru eternitate minunat Carina . multumesc ,datorita acestor informatii am mai bagat si eu ceva in cutiuta mea cu comori . vot
07/09/2010 la 8:43 am
bravo carina! cred că prin recenziile tale dovedeşti că ai ceva din migala acestor orientali. Sunt prea preţioase aceste blocuri de lemn după munca şi migala cu care au fost făcute…..şi binemeritatul vot.
07/09/2010 la 10:25 am
Foarte frumoasa recenzie, auzisem de aceasta biblioteca impresionanta, ce munca elaborata au trebuit sa faca si cata rabdare pentru a reazliza un lucru pentru urmasii lor.
07/09/2010 la 9:31 pm
o munca f minutioasa si de durata, nu e de mirare ca au rezista atat de bine. multumim carina pt pretioasele informatii. votat
19/01/2011 la 11:39 am
Bravo Carina, pentru cititorul arhivei fiecare articol al tau este o uimire si o bucurie . Esti deja cu toate materialele d edoctorat si cred ca ambasada Sk ar trebui sa te ia atasat cultural si promotor d eturism academic . Ce mi se pare uluitor este faptul ca aceste placi uriase de lemn erau sculptate in relief proeminent , pentru publicarea textelor religioase a canoanelor budiste pe car efiecare calugar de mii de ani trebuie sa le citesca , sale invete pe dinafara , fara o iota schimbata.De aici lemnul special, tratarea si tinerea lui in apa sarata 3 ani si apoi alti 3.
Imprimarea cartilor era o tehnica ce permitea imbunatatiri si variatii in decursul secolelor , textele confucianiste in China erau sapate in piatra iar cele budiste din Koreea in lemn.Ce lucru minunat ca Templul exista si vizitatorii pot imprima un text vechi ca amintire . Iti multumesc carina si iti doresc sa vezi cit mai mult din Koreea . Un an sabatic este solutia .
18/10/2012 la 12:50 pm
Interesanta metoda de conservare a lemnului, nu se face repede, dar nici nu se strica repede, se pastreaza 700 de ani, pana astazi. Inca un vot intarziat, Carina :)
18/10/2012 la 4:13 pm
Multumesc mult pentru acest articol,Carina!