Comori naţionale – Coroanele regale din Silla (I)

Coroanele regale din Silla au fost făcute în regatul coreean în secolele V-VI e.n.
Dintre cele zece coroane complet din aur care se găsesc în toată lumea, opt sunt din Peninsula Coreeană. Dintre acestea, şase sunt din Silla, iar două sunt din Confederaţia vecină Gaya. Aceste coroane au fost excavate la Gyeongju, fosta capitală a Sillei şi sunt desemnate ca şi comori naţionale.
Coroanele regale sunt foarte fragile şi cântăresc puţin mai mult de un kilogram. Regii Sillei, probabil, nu am purtat coroanele de aur precum pălăriile. Au fost probabil folosite numai pentru ocazii oficiale şi ceremonii. Unii cercetători cred că aceste coroane nu au fost niciodată purtate, ci au fost făcute special ca obiecte de înmormântare.

O coroană din Silla datând din sec V-VI, expusă la Muzeul Guimet din Paris.

Introducere
Coroanele Silla sunt unele dintre cele mai spectaculoase comori descoperite în tumulii (movile) de la Gyeongju, Coreea de Sud, capitala Sillei unificate. Tumulii din Silla, spre deosebire de cei din Baekje şi Goguryeo au fost făcuţi inaccesibili deoarece mormintele nu au pasaje şi coridoare. În schimb, s-au săpat gropi adânci acoperite cu lemn, unde au fost aşezate comorile şi sicriele. Aceste morminte au fost sigilate cu lut şi apoi suprafaţa a fost acoperită cu bolovani masivi de râu, apoi cu noroi. Bolovanii grei au servit pentru a adânci mormintele şi, astfel, acestea au devenit inaccesibile.
Cele mai frumoase coroane sunt confectionate din aur curat şi au fost, probabil, rezervate pentru regi.

Cu toate acestea, alte coroane au fost descoperite realizate din bronz aurit sau bronz placat cu aur, probabil pentru prinţi sau pentru regi mai mici. Unele dintre cele mai frumoase au fost găsite în „Mormântul coroanei de aur”, ce datează din secolul al V-lea, „Mormântul centurii de aur” din sec. al VI-lea şi „Mormântul calului ceresc”.
Adoptarea budismului de către regii Silla în anul 528 a condus la declinul practicii de îngropare a artefactelor din aur în morminte, iar la sfârşitul secolului al VI-lea.
acest obicei a încetat.

Simbolismul coroanei

Această coroană a fost excavată din „Mormântul 6” de la Tillia Tepe, Afganistan şi se estimează a fi din primul sau al doilea secol al erei noastre. Stilul coroanei sugerează o conexiune Sytho-siberienă cu Coreea.

Coroanele sunt produse coreene şi au mică influenţă chineză. Coroana Sillei este distinctă de coroanele Baekje, Gaya şi Goguryeo. Motivul copacului pe coroană este considerat a reprezenta ideea de copac mondial, care a fost un principiu important al shamanismului siberian. Cu toate acestea, unii cred că proeminenţele tridentului simbolizeaza munţi sau chiar păsări.
Prelucrarea metalelor sofisticate ale coroanelor de aur arată că fierarii din Silla aveau cunoştinţe avansate de prelucrare a aurului. Unii chiar au teoretizat că aceste tehnici avansate de prelucrare a aurului, cum ar fi granulele şi filigranul, provin de la greci sau de la etrusci, mai ales ca tumulii din Silla conţin şi mărgele şi articole din sticlă, care sunt din zona Mării Mediterane.

O coroană de aur din perioada veche a Silla, probabil pentru o regină

Fineţea coroanei de aur provine de la metoda de tăiere în foiţe subţiri. Utilizarea gogok sau a bijuteriilor în formă de virgulă arată o influenţă din zona Siberiei. Poate fi, de asemenea, o legătură cu Japonia veche, deoarece gogok au fost utilizate pe scară largă de către elita conducătoare a societăţii. Aceste bijuterii în formă de virgulă de jad şi sticlă pot avea simbolizate fructe şi frunze de copaci. Folosirea unor oglinzi minuscule din aur suspendate de coroană a condus la ipoteza că fiind purtate în lumina soarelui, ar fi creat un spectacol orbitor, consolidând poziţia regelui Silla, ca reprezentant al soarelui pe pământ.
Coroanele au două părţi majore. Partea interioară este o calotă de aur, care este posibil să fi fost acoperită cu mătase. Acestă calotă era prinsă de partea exterioară. Există o treia parte a coroanei, şi anume lanţurile de aur cu jad care erau ataşate în exterior.

Regina Seon Deok

Comoara naţională nr 87
Coroana de aur de la Geumgwanchong este cea mai mare care a fost descoperită în Coreea. „Mormântul coroanei de aur (Geumgwanchong)” a fost numit după această comoară.
Coroana are 44 cm în înălţime şi are un diametru de 19 cm. Este cea mai mare coroană de aur de la Silla descoperită până în prezent. Există două părţi la această coroană. Partea exterioară a fost descoperită în mormânt, în timp ce calota interioară a fost găsită în afară. Banda exterioară este formată din trei crengi asemănătoare, care au trei ramuri fiecare. Caracterul chinezesc 出 „chul” este scris de trei ori pe bandă. În plus, mai există două proeminenţe pe partea stângă şi partea dreaptă. Toate proeminenţele sunt din jad şi perle de sticlă şi oglinzi mici de aur care sunt prinse de ramuri. Pe părţile laterale ale benzii sunt şi două lanţuri de aur cu frunze ca decoraţiuni.
Coroana interioară este o pălărie în formă de triunghi din aur dintr-o folie subţire şi are două decoraţii de aripi pe ea. Coroana este în prezent adăpostită în Muzeul Naţional Gyeongju şi este o capodoperă a artei coreene.

Atât regele, cât şi regina Sillei purtau centuri din aur. Centura reginei este un lanţ oval de yopae, iar brâul regelui conţine gogok şi alte ornamente.
Există mai multe centuri de aur care au fost descoperite în Coreea. Acestea sunt simboluri ale regalităţii, dar şi oficialii guvernamentali purtau mici curele care difereau ca material şi culoare.
Toate centurile regale sunt realizate din aur curat şi sunt decorate cu mult gust.

Comoara naţională nr 88
Brâul şi pandantivele din Geumgwanchong au fost desemnate ca tezaurul national nr 88 al Coreei, în 1962. Acestea au fost găsite în „Mormântul coroanei de aur” şi sunt în prezent adăpostite la Muzeul Naţional Gyeongju.