Buddha afirmă că viaţa,atunci când este privită din unghiul înţeleptului,este efemeră (anitya),impersonală(anatman, skandha)şi deci dureroasă (duhkha.Priza de conştiinţă asupra acestor trei caracteristici ale Existenţei (trilakshana) marchează începutul deschiderii către calea budistă.Suferinţa este rezultatul dorinţei tiranice, înrobitoare(trishna)şi al ignoranţei(prostiei)(avidya), a căror dispariţie duce la eliberarea finală de samsara. Budismul explică această înlănţuire a fiinţelor vii în ciclul renaşterilor,prin lanţul producerii condiţionate.Sfârşitul acestui ciclu corespunde realizării plenare a lui Nirvana.
Drumul pentru a ajunge aici,conform Celor Patru Nobile Adevăruri,este Nobila Cărare cu opt ramuri(sau Nobila Cărare Octuplă), care învaţă anumite reguli morale,meditaţia (dhyana) şi extazul(samadhi),înţelepciunea şi Cunoaşterea ultimă a Adevărului.Aceste idei fundamentale ale budismului sunt comune în toate şcolile budiste; ele lasă totodată loc la interpretări diferite şi creează bazele unor sisteme filosofice complexe.
13/08/2010 la 11:13 am
Foarte interesant. Recunosc ca eu stiu prea putin despre aceasta religie. Multumesc pentru informatii. Vot!
13/08/2010 la 1:00 pm
Stefi, multumim.
Bine ca nu suntem budisti.Crestinii nu au nevoie de samsara ca sa ajunga la nirvana, adica avem o singura viata( de aceea e si f important cum o traim), dupa care putem merge direct in rai, sau, Doamamne fereste, in iad.Hristos si-a asumat pacatul nostru originar.
19/08/2010 la 11:21 pm
da deokman … ai dreptate dar credema fiecare religie are sensul ei …si se zice ca fiecare religie are dumnezeul ei … dar asta nu e prea adevarat … dca te inchini lui Buddha sau lui Alah sau Dumnezeu sunt una si aceeasi persoana ;)